Mai multe orașe din vestul Germaniei, inclusiv Duisburg și Gelsenkirchen, au adoptat măsuri stricte pentru a combate migrația asociată cu fraudarea sistemului de asigurări sociale. Conform graiulsalajului.ro, aceste acțiuni au avut un impact semnificativ asupra comunității românești și bulgărești, cu peste 1.000 de persoane din aceste țări afectate în ultimele 12 luni.
👉 Retragerea ajutoarelor sociale pentru cetățenii români și bulgari
Autoritățile locale din Ruhr au retras ajutoarele sociale pentru 1.181 de cetățeni români și bulgari, majoritatea dintre aceștia fiind din Duisburg, cu 556 de cazuri, urmat de Gelsenkirchen cu 506. Dortmund și Hagen au raportat, respectiv, 116 și 3 cazuri. Aceste statistici reflectă nu doar numărul total de imigranți, ci și interpretările variate ale legislației de către diferitele municipalități.
Deciziile se bazează pe contribuția efectivă a imigranților la asigurarea propriului trai. De exemplu, o activitate de tip „part-time job” poate oferi acces la beneficii sociale asemănătoare celor ale lucrătorilor germani, însă veniturile obținute trebuie să fie suficient de mari pentru a justifica statutul de angajat.
👉 Restricții și sancțiuni impuse de autoritățile locale
Autoritatea de imigrare din Gelsenkirchen a clarificat regulile aplicate, afirmând: „Cei care câștigă mai puțin de o treime din necesar nu îndeplinesc criteriile de muncă”. Persoanele care nu respectă aceste criterii pot pierde dreptul de liberă circulație și sunt obligate să părăsească Germania. Aceste măsuri au fost contestate în instanță, dar au fost susținute de judecători în mod constant.
În orașul Hagen, unde trăiesc aproximativ 7.000 de cetățeni din România și Bulgaria, 55% dintre aceștia primesc ajutoare sociale, iar costurile anuale suportate de bugetul local se ridică la circa 10 milioane de euro. Primarul Dennis Rehbein, ales în noiembrie 2025, a criticat legislația europeană, subliniind că pragul minim de muncă este insuficient pentru a calibra imigrația: „Regula UE prevede că un job de 5,5 ore pe săptămână califică o persoană drept angajat, ceea ce este insuficient”.