Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Veronica Ispas, responsabil de pescuit în cadrul AJVPS Sălaj, trage un semnal de alarmă legat de practicarea excesivă a pescuitului plantat pe lacurile Vârșolț și Sălățig. Aceasta subliniază riscul degradării ecosistemului acvatic și chiar al colapsului lacurilor dacă stilul de pescuit nu va fi reglementat, potrivit unei postări publicate pe Facebook.
Veronica Ispas descrie pescuitul plantat ca o metodă bazată pe nădirea repetată în aceleași puncte fixe, folosind bărcuțe sau alte mijloace pentru a atrage peștii constant în aceleași zone. Din punct de vedere științific, această tehnică implică introducerea artificială și frecventă de nutrienți – carbon, azot și fosfor – în ecosistem, ceea ce declanșează un proces asemănător poluării agricole și eutrofizării lacurilor.
Deși acest mod de pescuit produce rezultate pe termen scurt, efectele pe termen lung sunt contraproductive: peștii devin mai precauți și selectivi, recunosc nadă și momeli, numărul trăsăturilor scade, iar comportamentul alimentar se schimbă, devenind dependent de hrana oferită de oameni în loc să se hrănească natural.
Un alt efect notat în postarea responsabilului AJVPS este suprasaturarea apei cu nadă neconsumată, care se descompune, afectând calitatea apei și reducând nivelul de oxigen. În plus, nădirea intensivă favorizează anumite specii precum crapul și carasul, în detrimentul altor pești precum șalăul, știuca, babușca sau plătica. Aceste dezechilibre duc la modificări negative ale biodiversității lacurilor.
Zonele intens nădite, denumite vaduri, ajung să fie degradate, cu sedimente încărcate organic și cu vegetație afectată. Veronica Ispas menționează că „pe lângă faptul că avem foarte mult pește pe Vârșolț, am cartografiat lacul cu sonare, dar peștele stă la 250–300 de metri și așteaptă să fie hrănit”, ceea ce evidențiază dependența față de pescuitul plantat și dispariția pescuitului recreativ tradițional.
Veronica Ispas afirmă că poziția sa nu este îndreptată împotriva pescarilor, ci urmărește protejarea pescuitului în județul Sălaj. Ea subliniază: „De multe pot fi acuzată în lumea asta, dar că vreau răul pescuitului din Sălaj – niciodată”, și precizează că nu acceptă presiuni din partea unor grupuri de interes.
În concluzie, reprezentanta AJVPS cere eliminarea pescuitului plantat de pe cele două lacuri pentru a evita un „ciclu al colapsului”: excesul de pescuit plantat, modificarea comportamentului peștilor, degradarea apei și a ecosistemului, scăderea biodiversității și, în final, pierderea atractivității lacurilor pentru pescari.
La Zalău, autoritățile continuă să sprijine educația și formarea profesională a tinerilor prin dezvoltarea învățământului dual. În cadrul ședinței din 28 ianuarie, Consiliul Local a aprobat parteneriatele pentru organizarea sistemului de învățământ dual la două licee pentru anul școlar 2026–2027, conform graiulsalajului.ro.
Maica Tereza de Calcutta, renumită pentru altruismul său, a subliniat într-un discurs profund idealul omului și provocările întâmpinate în căutarea acestuia. Potrivit lui Daniel Ciobanu, autorul cărții „Să educăm prin pilde și povestioare”, Tereza a oferit reflecții valoroase asupra relației dintre acțiunile umane și impactul lor asupra societății.
Un bărbat de 42 de ani, din comuna Treznea, a fost identificat de polițiști după ce ar fi furat 35 de miei în perioada 6–7 aprilie 2022. Incidentul a avut loc pe raza localității Românași, iar prejudiciul cauzat se ridică la 16.500 de lei, conform informațiilor oferite de autorități.
Pe data de 30 ianuarie 2026, ziarul Graiul Sălajului publică o serie de informații relevante ce acoperă subiecte importante pentru comunitatea locală. Aceste date oferă o imagine de ansamblu asupra evenimentelor curente și a problemelor cu care se confruntă cetățenii.
