Proiectul privind salariul minim european aprobat de Senat
Senatul a dat undă verde proiectului de lege referitor la salariul minim european, însă pentru ca acesta să intre în vigoare, este necesară și aprobarea Camerei Deputaților, urmată de publicarea sa în Monitorul Oficial. Această legislație națională transpune Directiva Uniunii Europene nr. 2022/2041, denumită în România „salariu minim adecvat”.
Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România trebuie să implementeze directiva menționată până la data limită de 15 noiembrie 2024. Printre principalele prevederi se numără faptul că salariul minim brut va fi stabilit anual prin actualizări, aplicabile începând cu 1 ianuarie, printr-o hotărâre a Guvernului, doar după consultații cu sindicatele și asociațiile patronale.
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) va avea posibilitatea de a efectua controale mai frecvente la firmele cu probleme, fără a fi acuzat de discriminare. De asemenea, angajații vor continua să fie remunerați, chiar dacă se află în grevă.
Până la mijlocul lunii noiembrie, Guvernul va emite o hotărâre care va detalia formula de calcul pentru salariul adecvat, stabilit pe baza unei evaluări a gradului de adecvare a salariului minim brut, ținând cont de mai mulți indicatori economici și sociali. Aceștia includ puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor, rata de creștere a salariilor și productivitatea națională pe termen lung.
Se estimează că, începând cu 1 ianuarie 2025, între 25% și 33% dintre angajații cu normă întreagă din România vor beneficia de creșteri salariale. Aceasta ar reprezenta în jur de 1,8 milioane de salariați cu venituri mici. Analiza realizată de economiștii Radu Soviani și Laura Brădescu subliniază că ponderea salariului minim brut în câștigul mediu brut se va majora de la aproximativ 40% la sfârșitul lunii iunie 2023, spre 48% până la 52% în 2025, în funcție de negocierile ulterioare.
