România în fața unui deficit bugetar major: Analiza Comisiei Europene pentru 2023 și prognoza pentru 2024
Conform unui document recent al Comisiei Europene, România a înregistrat un deficit bugetar de peste 3% din PIB în anul 2023. Previziunile indică că această valoare va fi depășită și în 2024. Aceste informații vin în contextul în care cea mai recentă recomandare a Consiliului European privind măsurile necesare pentru a pune capăt deficitului excesiv din România datează din 18 iunie 2021.
Recomandările Consiliului European
Pe 18 iunie 2021, Consiliul European a emis o serie de recomandări adresate României, solicitând reducerea treptată a deficitului bugetar. Autoritățile române au fost sfătuite să micșoreze deficitul la 8% din PIB în 2021, la 6,2% în 2022, 4,4% în 2023 și, în final, la 2,9% în 2024. Aceste obiective erau corelate cu o creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete de 3,4% în 2021, 1,3% în 2022, 0,9% în 2023 și stagnare în 2024. Pe lângă aceste măsuri, Consiliul a recomandat o ajustare structurală anuală de 0,7% din PIB în 2021, 1,8% în 2022, 1,7% în 2023 și 1,5% în 2024.
Evaluarea Comisiei Europene
În cel mai recent raport, Comisia Europeană a observat că "România nu a atins ținta generală de deficit în 2023 și nu se estimează că va pune capăt deficitului său excesiv până în 2024.” De asemenea, raportul menționează că "cheltuielile primare nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul."
Măsuri fiscale și prognoze pentru 2024
În 2024, se estimează că veniturile guvernamentale vor crește peste ritmul de creștere al PIB-ului nominal. Aceasta este o consecință a eforturilor de îmbunătățire a colectării impozitelor prin digitalizarea sistemului fiscal și a impactului unui pachet de măsuri adoptat în toamna lui 2023, destinat creșterii veniturilor. Veniturile guvernamentale urmează astfel să crească cu aproximativ 1% din PIB.
Pachetul fiscal include mai multe măsuri esențiale:
- Cresterea impozitării pentru firme, în special pentru microîntreprinderi.
- Eliminarea parțială a facilităților fiscale din construcții, agricultură și industria alimentară.
- Eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii.
- Majorarea accizelor și introducerea unei taxe speciale pe cifra de afaceri a băncilor și multinaționalelor.
Concluziile și recomandările Comisiei
Pe 19 iunie 2024, Comisia Europeană a concluzionat că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile sunt legate de balanta de plăți și deficitele guvernamentale mari și în creștere, în contextul presiunilor semnificative ale prețurilor și costurilor. Deși deficitul de cont curent s-a îmbunătățit oarecum în 2023, acesta rămâne mare, iar poziția investițională internațională nu se mai îmbunătățește ca pondere în PIB. În plus, continuarea deficitului de cont curent riscă să agraveze situația economică.
Perspective pe termen mediu
În ciuda scăderii inflației generale, inflația de bază a rămas ridicată. Dinamica salariilor și a costului forței de muncă s-a accelerat în 2023 și continuă să fie puternică în 2024, reflectând creșteri mari ale salariilor minime și publice, pe fondul unei piețe a muncii tensionată. Se estimează că deficitul fiscal se va înrăutăți în continuare în 2024 și 2025.
În aceste condiții, este esențială o consolidare fiscală credibilă pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilității economiei. Pentru aceasta, România trebuie să respecte recomandările din procedura de deficit excesiv și să implementeze reformele fiscal-structurale incluse în PNRR. Aceste reforme vizează creșterea veniturilor guvernamentale și controlul strict al cheltuielilor. De asemenea, Comisia recomandă depunerea în timp util a planului fiscal-structural și întărirea politicii fiscale pentru 2024.
În documentul privind recomandările, se mai arată că, în 2025, România ar trebui să limiteze creșterea cheltuielilor nete la o rată care să permită reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB, conform Pactului de Stabilitate și Creștere, și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.
