Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Zonele albastre ale planetei sunt spații unde oamenii trăiesc mult peste media globală în condiții bune de sănătate, potrivit conceptului popularizat de Dan Buettner. România include câteva zone rurale care seamănă cu aceste regiuni, având un stil de viață tradițional cu alimentație simplă, mișcare zilnică și comunități unite, arată analiza Institutului Național de Statistică (%source%).
Munții Apuseni, cuprinzând județele Alba, Hunedoara și Bihor, reprezintă probabil cea mai apropiată regiune de un model autentic de zonă albastră. Mulți locuitori rămân activi chiar și la 80-90 de ani, ocupându-se de animale sau treburile gospodărești, beneficiind de aer curat și un ritm de viață lent, care reduc stresul. Hrana este simplă și gătită acasă, însă izolarea și accesul limitat la servicii medicale reprezintă o vulnerabilitate.
În multe sate din Apuseni, vârsta de 90 de ani este considerată normală, fapt reflectat în stilul de viață susținut. De asemenea, în Maramureșul istoric, longevitatea este strâns legată de respectul și rolul social al bătrânilor, coeziunea comunitară și alimentația sezonieră, în timp ce Bucovina rurală practică posturi religioase care influențează pozitiv sănătatea metabolică, asemănătoare cu dietele din zonele albastre mediteraneene.
Analiza INS indică faptul că județul Vâlcea are cea mai mare speranță de viață din România, 84,50 ani, fiind singurul județ unde media depășește 80 de ani. Pe următoarele poziții se află București (78,4 ani), Cluj (77,47 ani), Brașov (77,37 ani) și Sibiu (76,9 ani). În mod surprinzător, județele Tulcea, Giurgiu, Călărași și Satu Mare prezintă cele mai scăzute valori, situate între 73,2 și 74,2 ani.
De asemenea, Alba ocupă locul 7 în clasamentul național, cu o medie de 76,76 ani. Datele arată că locuitorii din mediul urban trăiesc în general mai mult decât cei din mediul rural. Deși unele regiuni rurale izolate din munți (Apuseni, Maramureș, Bucovina) au elementele specifice zonelor albastre, nu există încă date statistice oficiale care să confirme acest statut, mai notează raportul citat.
Comunitatea satului Recea se află în doliu după pierderea Părintelui Miron Pop, care a lăsat în urmă o moștenire spirituală semnificativă și o familie dedicată. Mesajul de condoleanțe transmis de familia Musca reflectă tristețea și respectul față de omul care a avut un impact profund în viețile celor din jur.
Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului a fost celebrată luni la sediul primăriei Zalău, cu participarea reprezentanților instituțiilor județene și locale, ambasadorului Israelului, Lior Ben Dor, și actriței Maia Morgenstern. Evenimentul a subliniat importanța asumării trecutului și păstrării memoriei colective, conform informațiilor furnizate de Primăria Zalău.
Pe 14 februarie 2026, Șamșud se va transforma în capitala gastronomiei tradiționale cu ocazia celei de-a IV-a ediții a festivalului gastro-cultural SlanăFest. Evenimentul, organizat pe renumita Alee a beciurilor, promite o zi plină de savori culinare, muzică și distracție, așa cum informează graiulsalajului.ro.
Dinu Iancu-Sălăjanu, interpret cunoscut al muzicii populare și președinte al Consiliului Județean Sălaj, va fi protagonistul concertului „Românește”, programat pentru sâmbătă, 24 ianuarie 2026, de la ora 19:00, la Filarmonica de Stat Oradea. Evenimentul, conform graiulsalajului.ro, își propune să reînvie valorile tradiționale ale folclorului românesc într-o formulă simfonică impresionantă.
