Update 1 lună în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Simona Stan
Ajunul Crăciunului este o zi plină de semnificații în tradițiile românești, marcând pregătirile pentru Nașterea Domnului, cu numeroase superstiții, obiceiuri și simboluri locale. Conform Agerpres, această zi este considerată specială, cu ritualuri care adună familia la masă și îi apropie pe cei dragi, în timp ce credincioșii respectă tradiții vechi cu rol spiritual și social.
În tradiția populară românească, Ajunul Crăciunului este considerat un moment în care cerurile se deschid pentru oamenii buni, iar dorințele puse în această seară se pot împlini. Se spune că "cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete". Credincioșii țin post sever până când apare prima stea pe cer, în amintirea stelei magilor, iar acest post aspru este considerat esențial pentru a se pregăti sufletește pentru Sfânta Împărtășanie.
Tot în această seară, gospodinele pregătesc specialități cu semnificații simbolice, precum turtele sau "scutecele Domnului", colaci și covrigi. Acestea amintesc de fragmente din nașterea Mântuitorului, iar mesele sunt întotdeauna de post, toate preparatele fiind binecuvântate de preot înainte de a fi gustate.
Pe masa din seara de Ajun se așază, sub icoană, o sticlă cu vin roșu, farfurii cu turte, bob și prune fierte, iar în cele patru colțuri colaci. Un obicei aparte este punerea unui fuior de cânepă, despre care se crede că reprezintă barba lui Moș Crăciun. Nimeni din casă nu are voie să guste mâncarea sau să bea vin până preotul nu binecuvântează masa și nu participă la cinste.
La finalul ceremoniei, preotul colectează bani, colăcei și o parte din vinul de pe masă, în timp ce dascălii primesc traistele cu colaci. În plus, în comunitate se adună obiectele împrumutate de membri, iar tinerii nemăritați speră la noroc prin rugăminți adresate preotului, care să îi ajute să primească pețitori fără întârziere.
O legendă din folclor povestește despre nașterea lui Iisus Hristos într-un sat liniștit, unde Maica Domnului, ajutată de Crăciuneasa - soția blândă a lui Moș Crăciun - l-a adus pe lume în grajd. Furios, Moș Crăciun și-a tăiat mâinile soției, dar ea a fost ajutată făcând minunea tămăduirii. De atunci, Moș Crăciun a devenit un simbol al bunătății și al dăruirii, iar obiceiul de a oferi daruri în Ajun datează din secolul al IX-lea.
Există și numeroase superstiții: în Ajun nu se dă nimic cu împrumut pentru a nu pierde liniștea în anul următor, iar ușa trebuie închisă personal de gazdă pentru a păstra norocul casei. Aceste practici reflectă încrederea în protecția divină și în respectul față de tradiții, ce continuă să fie respectate cu credință.
Un accident rutier a avut loc miercuri dimineață, în jurul orei 5:00, pe DN 1F, în localitatea Poarta Sălajului. Conform primelor informații oferite de Poliție, un autocamion a derapat și a acroșat un alt autocamion staționat în afara părții carosabile, incidentul soldându-se exclusiv cu pagube materiale.
Comunitatea satului Recea se află în doliu după pierderea Părintelui Miron Pop, care a lăsat în urmă o moștenire spirituală semnificativă și o familie dedicată. Mesajul de condoleanțe transmis de familia Musca reflectă tristețea și respectul față de omul care a avut un impact profund în viețile celor din jur.
Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului a fost celebrată luni la sediul primăriei Zalău, cu participarea reprezentanților instituțiilor județene și locale, ambasadorului Israelului, Lior Ben Dor, și actriței Maia Morgenstern. Evenimentul a subliniat importanța asumării trecutului și păstrării memoriei colective, conform informațiilor furnizate de Primăria Zalău.
Pe 14 februarie 2026, Șamșud se va transforma în capitala gastronomiei tradiționale cu ocazia celei de-a IV-a ediții a festivalului gastro-cultural SlanăFest. Evenimentul, organizat pe renumita Alee a beciurilor, promite o zi plină de savori culinare, muzică și distracție, așa cum informează graiulsalajului.ro.
