Crește numărul trocurilor în România din cauza scumpirilor și a lipsei banilor lichizi

Crește numărul trocurilor în România din cauza scumpirilor și a lipsei banilor lichizi

Odată cu scumpirile, tot mai mulți români apelează la trocuri, schimbând diverse bunuri direct, fără bani. Site-urile de mică publicitate sunt pline de anunțuri pentru schimburi în natură, unde pot fi oferite cai, mașini sau trotinete în schimbul unor laptopuri sau alte obiecte. Astfel, schimbul direct revine ca metodă preferată în multe comunități.

Un exemplu aparte este cel al unui bărbat care oferă baloți de paie contra berbecuți, profitând de prețurile mari și de dificultățile în aprovizionarea cu hrană pentru animale. „Am eu nevoie de câteva animale, să zic așa, pentru consum propriu și nu sunt genul să cumpăr din comerț”, spune acesta. Situația reflectă o încetinire a circulației banilor, un semn al perioadei dificile pe care o traversează țara.

Potrivit digi24.ro, economistul Dacian Palladi explică: „Oamenii încearcă să-și satisfacă nevoile evitând folosirea numerarului și încercând să schimbe bunuri de care nu au nevoie, de care se pot lipsi, în schimbul altor bunuri pe care și le doresc.” El subliniază însă că, deși acest fenomen arată inventivitate, poate fi și un indiciu al restricțiilor financiare tot mai severe.

Acest mod de schimburi este o tradiție veche, menționată și de etnologul Janeta Ciocan. „Era un mod de a-ți procura unele produse sau de a primi un ajutor, la un moment dat. De exemplu, un olar își dădea oalele. Dacă primea grâu în schimbul oalei, atunci oala era umplută o dată. Dacă primea cartofi, oala se umplea de două ori. Banul nu se folosea sau se folosea foarte rar.” Totuși, astfel de tranzacții fără documente oficiale implică riscuri, precum frauda sau produse contrafăcute.