Reorganizarea administrativă, o soluție controversată în Sălaj

În județul Sălaj, dezbaterea despre reorganizarea administrativă revine în actualitate, influențată de inițiativele din județul vecin Satu Mare și de provocările demografice. Conform graiulsalajului.ro, oficialii încearcă să găsească soluții pentru primăriile care nu mai pot face față financiar, în timp ce comunitățile locale se tem de pierderea autonomiei.

👉 Fuziunea unor comune din Satu Mare, model pentru regiune

Recentul anunț privind fuziunea voluntară dintre comunele Socond și Beltiug din județul Satu Mare a stârnit reacții în tot Nord-Vestul țării. Proiectul propune unirea celor două comune începând cu anul 2028, după organizarea unui referendum local, fiind considerat de experți drept o potențială „rețetă” pentru salvarea comunelor nesustenabile economic.

În județul Sălaj, 57 de comune se confruntă cu probleme financiare, iar aproape o treime dintre acestea funcționează sub pragul de sustenabilitate. Comune precum Crasna sau Sărmășag, cu populații mari, demonstrează că o comunitate extinsă poate atrage investiții, în timp ce alte comune mici, cum ar fi Zalha și Șimișna, se luptă pentru supraviețuire financiară.

👉 Perspective ale autorităților și reticența comunităților locale

Pentru prefectul județului Sălaj, Claudiu Bîrsan, inițiativa de reorganizare administrativă este esențială pentru eficientizarea serviciilor publice. Acesta subliniază că în 2025, 14 comune aveau populații sub 1.500 de locuitori, iar multe primării nu se mai pot susține financiar. „Multe primării văd că nu se pot susține și trebuie să treacă peste dispute de genul cine o să fie primar...gestul logic e să încerce o reorganizare”, a spus Bîrsan.

Pe de altă parte, deputatul și președintele UDMR Sălaj, Seres Denes, manifestă rezerve față de acceptabilitatea acestui model de către populație. „Nu cred că în Sălaj am putea obține un referendum de reunificare, de comasare”, a afirmat el, evidențiind dorința comunităților de a păstra instituțiile aproape de cetățeni.