Obiceiuri și tradiții de Anul Nou în satele din Sălaj

Trecerea dintre ani este o perioadă plină de semnificații și tradiții în satele din județul Sălaj. Anul Nou simbolizează începutul unui nou ciclu de viață, iar comunitățile locale au dezvoltat obiceiuri străvechi care reflectă aceste credințe. „Oamenii din satele noastre au convingerea că ceea ce se întâmplă în noaptea de Anul Nou este un semn pentru anul ce va veni", afirmă Olimpia Mureșan, muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău.

Una dintre tradiții este asociată cu ziua Sfântului Vasile, considerat protector al creștinilor. Pentru a se proteja de boli și a avea sănătate, mulți săteni se stropeau cu apă sfințită pe față. De asemenea, pentru a anticipa vremea din anul următor, în ajunul Anului Nou se practică „calendarul de ceapă”. Femeile delicat desfăceau 12 coji de ceapă, fiecare corespunzând unei luni, și așezau sare pe acestea. Ulterior, își dădeau seama de vremea din fiecare lună, pe baza umidității sării.

La Cheud, tradițiile sunt păstrate cu sfințenie, iar în noaptea de Anul Nou tinerii se strâng pentru obiceiul „strigatului de pe Coasta”. Aceștia aprind cauciucuri și fac focuri mari, întrecându-se în glume și strigăte, aducând în discuție întâmplări din timpul anului.

În plus, un alt obicei practicat este „Mutatul porților”, prin care tinerii se răzbunau pe fetele care nu le împărtășeau sentimentele. La Meseșenii de Sus, feciorii se îndreptau spre casele fetelor pentru a le schimba porțile sau a le ascunde.

Totodată, în comunitățile din valea Someșului, un alt obicei este „Moșuții și babe”. Aceste păpuși mari, confecționate din pânză, erau plasate la porțile caselor tinerelor sau ale băieților considerați „fricoși” sau „sus-puși”. Aceste tradiții ilustrează diversitatea și bogăția obiceiurilor de Anul Nou din satele Sălajului, păstrând spiritul comunității și legătura cu trecutul.