Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională.
De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și XII și două ore în clasa a XI-a. Cei care studiază științele sociale au avut o oră pe săptămână, în clasele IX-X. Specializarea teologie ortodoxă – muzică bisericească a păstrat, de asemenea, o oră săptămânală în clasele XI-XII.
Noile planuri-cadru, după dezbaterile publice, vor fi implementate începând cu anul școlar 2026-2027, afectând în primul rând elevii care sunt actualmente în clasa a VII-a, aceștia având de urmat prima sesiune de Bacalaureat conform acestor modificări.
Ministerul Educației a anunțat, totodată, că lecțiile de gramatică vor fi incluse în programa pentru limbă și literatură română. Conform planurilor publicate, gramatica va face parte din curriculum în clasele a IX-a și a X-a, pentru a asigura continuitatea studiului din gimnaziu. Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat reintroducerea gramaticii în 2022, însă acest lucru a fost amânat pentru 2023.
Planurile-cadru au fost supuse recent dezbaterii publice, proces care va dura cinci săptămâni. Ministrul Daniel David a menționat că în primele 24 de ore s-au primit sute de propuneri și observații din partea publicului. Acesta a subliniat importanța mesajelor constructive și pertinente, cerând ca propunerile să vină cu argumente solide, nu doar cu felicitări sau critici.
„Mă bucur că interesul pentru proiectele de planuri-cadru este atât de mare. În următoarele săptămâni vom avea analize serioase și discuții constructive, cu scopul de a ajunge la cele mai bune soluții pentru viitorul elevilor. Este esențial ca mesajele să fie argumentate și să sprijine elevii”, a declarat ministrul David.
De asemenea, el a specificat că Ministerul Educației va continua să colaboreze cu școlile pentru a spori autonomia acestora în ceea ce privește curriculumul și numărul de ore alocate disciplinelor. Noul sistem va permite școlilor și elevilor să aibă un cuvânt mai greu de spus în elaborarea orelor și domeniilor de studiu.
În concluzie, proiectele de reformă educațională vizează nu doar schimbarea structurilor curriculare, ci și îmbunătățirea calității educației, încurajând o abordare mai flexibilă și adaptată nevoilor și dorințelor actuale ale elevilor. Decizia finală asupra acestor reforme va fi luată în luna mai, în urma unei analize riguroase a tuturor propunerilor primite.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat recent că ar putea fi revizuită lista de lecturi obligatorii pentru elevi. Acesta a menționat că va organiza o dezbatere pe această temă, pentru a analiza câte opere literare clasice ar trebui înlocuite cu texte contemporane.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a realizat un studiu referitor la modul în care copiii și tinerii din România, cu vârste între 9 și 19 ani, interacționează cu informația. Conform rezultatelor, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu își petrec zilnic mai mult de 5 ore pe platforma TikTok.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că manualele pentru elevii de liceu vor fi regândite pentru a crește calitatea acestora, însă nu a specificat concret bugetul alocat. Potrivit ministrului, se va pune accent pe crearea unor manuale atractive, asemănătoare celor folosite în școlile americane sau din alte țări vestice.
Ministerul Educației și Cercetării din România a publicat recent lista competițiilor internaționale, naționale și regionale care vor avea loc în țară în anul școlar 2024-2025. Aceasta include, de asemenea, și proiectele de educație extracuriculară.
