Slujbă de tarnosire la Mănăstirea Bobota în județul Sălaj

Luni, 24 iunie 2024, cu ocazia praznicului Sfintei Treimi și a sărbătorii Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, împreună cu Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, s-au aflat în mijlocul obștii Mănăstirii Bobota, județul Sălaj. Aici, cei doi ierarhi au oficiat slujba de tarnosire a bisericii așezământului monahal, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul".

După sfințirea lăcașului de cult, la Altarul de vară din curtea mănăstirii, cei doi ierarhi au săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. Evenimentul a atras numeroși pelerini, în frunte cu oficialități județene și locale, toți fiind atrași atât de încărcătura spirituală a locului, cât și de frumusețea zonei.

La finalul slujbei, Preasfințitul Părinte Petroniu a adresat un cuvânt de bun venit Înaltpreasfințitului Părinte Andrei și l-a felicitat pe Preacuviosul Părinte stareț Arhim. Mina Pletosu, exarhul mănăstirilor din Episcopia Sălajului, pentru întreaga activitate desfășurată. În continuare, Înaltpreasfinția Sa a oferit starețului mănăstirii, arhim. Mina Pletosu, "Crucea Transilvană" pentru clerici, cea mai înaltă distincție bisericească a Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, în semn de apreciere pentru bogata activitate administrativ-gospodărească și pastoral-misionară.

Preacuviosul Părinte stareț a mulțumit celor doi ierarhi pentru prezență și le-a oferit câte o icoană. Totodată, au fost acordate diplome de apreciere tuturor celor care s-au implicat în procesul de edificare a lăcașului de cult și în activitățile de finalizare a lucrărilor efectuate la acesta.

Scurt istoric al Mănăstirii Bobota

Situată la granița județelor Sălaj și Satu Mare, mănăstirea a luat ființă în anul 2004, la data de 13 iunie, când a fost sfințită piatra de temelie de Preasfințitul Părinte Petroniu, în acea perioadă Arhiereu-vicar al Episcopiei Oradiei, Bihorului și Sălajului. La început, lucrările au fost coordonate de Preacucernicul Părinte Ioan Pădurean de la Parohia Bobota, iar din anul 2008, au fost preluate de Preacuviosul Părinte Pahomie Buruiană.

Din anul 2012, egumen al schitului a fost numit Preacuviosul Părinte Mina Pletosu, care a continuat lucrările începute de predecesorii săi. În anul 2013, cu prilejul hramului așezământului monahal, Schitul Bobota a fost ridicat la rang de mănăstire, iar Preacuviosul Părinte Mina Pletosu a fost hirotesit și instalat stareț.

Biserica mănăstirii adăpostește mici părticele din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna și ale Sfinților Martiri Zotic, Atal, Camasie și Filip de la Niculițel. Aceste sfinte moaște au fost dăruite mănăstirii de către Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, cu ocazia unei vizite făcute la acest așezământ monahal. De asemenea, lângă racla cu sfintele moaște se află un veșmânt al Sfintei Cuvioasei Parascheva de la Iași, primit prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Între anii 2012-2016, a fost amenajat paraclisul cu hramul "Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei", acesta fiind sfințit de Preasfințitul Părinte Petroniu, în data de 30 noiembrie 2016. Între anii 2012-2024, sub coordonarea Preacuviosului Părinte stareț Arhim. Mina Pletosu și prin efortul viețuitorilor mănăstirii, au fost realizate numeroase lucrări importante.

Lucrările de reabilitare ale mănăstirii

În interiorul lăcașului de cult, s-au realizat tencuieli și picturi în tehnica frescă, s-a turnat șapă de beton, iar pardoselile au fost acoperite cu granit. De asemenea, s-au realizat instalațiile electrice, s-au montat geamuri, uși de acces și candelabre. Sfânta Masă a fost placată cu marmură și s-au confecționat iconostasuri, strane, tetrapoade și baldachine pentru icoane și sfinte moaște.

În exterior, soclul bisericii a fost placat cu travertin și marmură, pereții au fost tencuiți și finisați în tehnica frescă, iar geamurile au fost acoperite cu marmură și travertin, având ancadramente sculptate. Acoperișul a fost realizat din tablă de cupru, iar în jurul lăcașului de cult a fost amenajat un trotuar placat cu piatră naturală. Aleeile și scările de acces au fost betonate și placate cu piatră naturală și dotate ulterior cu rampă.

În proximitatea bisericii a fost edificat un altar de vară în stil maramureșean și au fost ridicate poarta și gardul de împrejmuire al complexului monahal. Lăcașul de cult a fost echipat cu toate cele necesare pentru desfășurarea sfintelor slujbe, oferind astfel un mediu spiritual potrivit pentru credincioșii care aleg să viziteze această mănăstire.