Un copăcel și lecția de curaj: povestea unei decizii fatale
Era odată un tânăr copăcel cu speranțe mari, împodobit cu patru frunze strălucitoare, scăldate în roua și lumina soarelui. Aceste patru frunze erau prietene nedespărțite și obișnuiau să discute între ele adesea. Într-o zi, cea mai mare și frumoasă dintre ele, care îndeplinea în mod informal rolul de lider, a declarat că a decis să consume mai puțină apă.
Celelalte trei frunze, pline de bunăvoință sau poate doar supuse, au hotărât să urmeze exemplul tovarășei lor. Au conceput un sistem ingenios de umbrelă: când vremea era frumoasă, umbrela rămânea închisă, iar la cea mai mică amenințare de ploaie, se deschidea.
Din păcate, copăcelul, lipsit de ploaie și de hidratarea necesară, a început să slăbească și, în cele din urmă, a murit. În final, toate frunzele au fost purtate de vânt într-o direcție necunoscută.
Această poveste simplă aduce o lecție adâncă: când toți oamenii urmează aceeași gândire, nimeni nu mai gândește cu adevărat. Unii oameni "contează mult", deși uneori spun lucruri fără sens. Marile personalități devin astfel pentru că cei mai mici nu au voința sau curajul de a-și exprima propriile opinii. Este un joc riscant.
Mantuitorul ne amintește: "Oricine va da marturie pentru Mine în fața oamenilor, voi da și Eu marturie pentru el în fața Tatălui Meu din ceruri. Însă oricine Mă va renega în fața oamenilor, îl voi renega și Eu în fața Tatălui Meu Care este în ceruri." (Mt 10, 32-33).
Oriunde predomină mentalitatea de turmă, toate valorile înalte sunt pierdute. Ce i-a făcut pe eroi și sfinți mari lideri morali? Curajul de a merge împotriva curentului.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
