Update 1 an în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Statistica recent publicată de Ministerul Educației arată că județul Sălaj se află pe locul șapte de la coada clasamentului național în ceea ce privește rata de promovare a examenului de Bacalaureat în sesiunea de toamnă. Astfel, rata cumulată de promovare, care include atât promoția curentă, cât și promoțiile anterioare, se ridică la 26,65%, înregistrând o scădere de 1,45% față de sesiunea de toamnă din 2022 și cu 2,68% mai mică decât media națională de 29,30%.
Un aspect pozitiv pentru județul Sălaj este că rata de promovare a absolvenților din promoțiile anterioare a crescut de la 23,08% în sesiunea de toamnă din 2022 la 26,37% în acest an. În contrast, cele mai mici rate de promovare în această sesiune au fost înregistrate în județul Bistrița-Năsăud, cu 24,1%, urmat de Gorj (25,5%), Mureș (25,6%), Covasna (25,7%), Hunedoara (25,8%), Vrancea (26%) și Sălaj, cu 26,8%.
Pe de altă parte, județele cu cele mai mari rate de promovare sunt Caraș-Severin, cu 40,1%, Argeș (38,4%), Brașov (36,2%), Dolj și Botoșani (ambele cu 35,9%), Constanța (35,5%), Brăila (34,8%) și București, care se află într-o competiție strânsă cu județul Călărași, având o rată de 34,6%.
Ministerul Educației a subliniat, de asemenea, o tendință îngrijorătoare, menționând că, în ultimele două decenii, rata de promovare a examenului de Bacalaureat în sesiunea de toamnă a avut o scădere constantă. Dacă în 2004, 71,6% dintre candidați promova examenul, acum mai puțin de un din trei reușește să treacă acest test. Rata de promovare a fost chiar mai scăzută între anii 2011 și 2017, variind între 20,4% și 28,3%.
În această sesiune, în Sălaj s-au prezentat la examen 319 candidați, dintre care doar 85 au reușit să promoveze, 61 din promoția curentă și 24 din promoțiile anterioare. Din păcate, un candidat a fost eliminat pentru tentativă de fraudă.
Într-o postare emoționantă pe Facebook, o învățătoare din Zalău a descris lupta zilnică cu multiplele sarcini din școală și dificultățile aduse de sistemul educațional. Ea a mărturisit că, după o zi plină cu evaluări, cursuri și pregătiri, simte o povară care depășește oboseala.
Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat recent că ar putea fi revizuită lista de lecturi obligatorii pentru elevi. Acesta a menționat că va organiza o dezbatere pe această temă, pentru a analiza câte opere literare clasice ar trebui înlocuite cu texte contemporane.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a realizat un studiu referitor la modul în care copiii și tinerii din România, cu vârste între 9 și 19 ani, interacționează cu informația. Conform rezultatelor, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu își petrec zilnic mai mult de 5 ore pe platforma TikTok.
