Analiză Criza migrației în UE: spațiul Schengen a mai primit „un cui în sicriu” printr-o decizie a Poloniei. Cum profită Moscova
Inapoi

Analiză Criza migrației în UE: spațiul Schengen a mai primit „un cui în sicriu” printr-o decizie a Poloniei. Cum profită Moscova

Postat pe 03 Jul 2025

Update cu 1 lună în urmă

Timp de citire: 11 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Externe
Libertatea de circulație în UE a primit încă un cui în sicriu, luni, după ce Polonia a devenit cea mai recentă țară europeană care a introdus controale de-a lungul frontierelor comune cu alte state membre. Începând de săptămâna viitoare, Varșovia va începe să aplice controalele la punctele de trecere a granițelor comune cu Germania și Lituania. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că se simte obligat să introducă controale la frontieră în special pentru a „reduce la minimum fluxurile necontrolate de migranți peste granița polono-germană”. Sursa angoasei lui Tusk este regimul de frontieră mai dur introdus de noul cancelar german Friedrich Merz în urmă cu mai puțin de două luni. În baza noilor măsuri, polițiștii de frontieră germani au primit puterea de a opri și de a expulza pe oricine încearcă să intre în țară fără documentele corecte. Poliția federală a primit, de asemenea, puterea de a respinge solicitanții de azil la frontieră, dacă există motive întemeiate. Contrar acuzației lui Tusk, fluxul de migranți a fost departe de a fi „necontrolat”: potrivit autorităților germane, doar 3.488 de migranți au fost întorși la granița comună a țării cu Polonia. Însă replica lui Tusk vorbește despre tensiunea dintre Germania și Polonia, care crește de ceva vreme, notează publicația The Spectator. Merz a intrat în cancelaria Berlinului în luna mai, în urma unei campanii electorale marcate de violență, în care dezbaterea privind migrația a izbucnit din cauza retoricii inflamatorii, dar eficiente, a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Peste 3 milioane de solicitanți de azil au intrat în Germania în ultimul deceniu, punând sub presiune elemente cruciale ale infrastructurii sociale a țării, aprinzând mesajele anti-migrație ale AfD și sporind presiunea asupra politicienilor din Berlin. Predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, a fost primul care a dat o lovitură sistemului Schengen atunci când guvernul său a introdus controale „temporare” la frontieră în toamna anului 2023. Aceste măsuri au fost prelungite cel mai recent în februarie anul acesta. Se pare că funcționează: numărul migranților ilegali care au intrat în Germania a scăzut de la un vârf post-pandemie de 127.549 în 2023 la 83.572 anul trecut, autoritățile germane sperând că acest număr va scădea din nou la puțin peste 30.000 până la sfârșitul acestui an. Cu toate acestea, Merz și-a asumat încă din prima zi a alegerilor promisiunea de a lua măsuri și mai stricte împotriva trecerilor ilegale de frontieră – nu în ultimul rând pentru a demonstra celor aproape unu din patru germani care au votat pentru AfD la alegerile din februarie că preocupările lor legate de migrație sunt auzite. Legislația lui Merz nu a fost lipsită de controverse – criticii săi susțin că încalcă constituția UE, în timp ce susținătorii spun că doar aplică termenii Acordului de la Dublin al UE, în temeiul căruia solicitanții de azil sunt obligați să caute refugiu în orice țară europeană în care intră prima dată. Germania, desigur, nu are frontiere externe ale UE. Într-o declarație care va alimenta și mai mult tensiunile cu Polonia, Merz i-a replicat ieri lui Tusk: „În prezent, trebuie să implementăm controale la frontieră, pentru că protecția frontierelor externe ale Europei nu este suficient garantată”. Însă, la fel ca în Germania, problema migrației în Polonia e mai veche decât de câteva luni, iar țara se află acum în presiune de ambele părți. De la sfârșitul anului 2023, țara se confruntă și cu presiuni de-a lungul frontierei sale de est, în special pe porțiunea de 400 de kilometri pe care o împarte cu Belarus. Autoritățile belaruse și ruse desfășoară de câțiva ani o campanie de „migrație înarmată” împotriva UE, încurajând migranții din Orientul Mijlociu, Asia și Africa să călătorească prin țările lor și să încerce să treacă în bloc de-a lungul frontierelor comune cu statele membre ale UE, inclusiv Polonia. Potrivit autorităților poloneze, peste 30.000 de migranți au trecut în țară în acest fel anul trecut, o creștere de 16% față de 2023. Migrația a jucat un rol important în alegerile prezidențiale din Polonia de luna trecută, în care a câștigat candidatul conservator Karol Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). „Trebuie să se restabilească ordinea la granița de vest”, a spus Nawrocki. Prin urmare, presiunea internă continuă să se acumuleze asupra lui Tusk pentru a combate fluxul de migranți în Polonia. Această ultimă lovitură dată Spațiului Schengen de către Polonia arată măsura în care UE și conducerea sa încep să se confrunte cu presiunea crizei migranților în curs de desfășurare din Europa. De asemenea, sugerează separat că Belarus și stăpânii săi de la Kremlin au succes cu politica lor de a încerca să provoace haos și instabilitate pe întreg continentul prin transformarea migrației în arme. Polonia, aproape sigur, nu va fi ultima care va ceda sub presiunea de a limita libertatea de mișcare în interiorul blocului comunitar. Fostul cancelar germa Angela Merkel a făcut cunoscut, săptămâna aceasta, faptul că dezaprobă noul regim de frontieră al lui Merz. „Dacă cineva spune «azil» la granița cu Germania”, a spus ea în mod ostentativ în timpul întâlnirii cu un grup de refugiați la începutul săptămânii, „atunci trebuie mai întâi să fie supus unei proceduri – chiar la graniță, dacă vreți, dar unei proceduri”. Însă, pe măsură ce luna viitoare se apropie cea de-a zecea aniversare a politicii sale de azil cu uși deschise și a strigătului de mobilizare „Wir schaffen das”(n.r. în traducere, Putem să facem asta), nu se pierde ironia faptului că, prin politicile sale, acest politician extrem de eurofil ar putea fi responsabil pentru slăbirea blocului comunitar – dacă nu chiar pentru prăbușirea totală. Războiul verbal dintre Merz și Tusk ajunge la esența problemei cu care se confruntă UE în ceea ce privește gestionarea crizei migrației pe care o trăiește de aproape zece ani. Devine din ce în ce mai clar că, pentru a avea libertate de mișcare în interiorul blocului comunitar, UE trebuie să își protejeze granițele exterioare cu o ferocitate pe care nu o poate – sau nu o va – demonstra. Până atunci, Merz a făcut primul pas și a clarificat poziția Germaniei: fiecare e pe cont propriu, conchide analiza The Spectator.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din salaj

-
-

12:08

Ministerul Finanțelor propose actualizarea accizelor pentru 2025-2028

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat săptămâna trecută un raport privind situația macroeconomică pentru anul 2025, incluzând proiecții pentru anii 2026-2028, în care se propun modificări importante ale accizelor. Documentul este acum deschis dezbaterii publice și prevede actualizarea accizelor pentru produse variate, inclusiv benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, pentru intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2025. Conform raportului, începând cu 1 ianuarie 2025, se va introduce un calendar pentru
Image Description

10:46

Guvernul României alocă 2 miliarde de lei pentru ajutoare financiare pensionarilor cu venituri mici în 2025

Guvernul României a decis să aloce o sumă importantă de 2 miliarde de lei pentru anul 2025, în scopul acordării unui ajutor financiar unic pentru pensionarii cu venituri reduse. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, care a precizat că detaliile și criteriile de accesare a acestei sume nu au fost încă stabilite. Potrivit ministrului, Ministerul Muncii va avea rolul de a determina cine va beneficia de această măsură,
Image Description

10:21

Limba latină nu va mai fi disciplină obligatorie în liceu începând cu 2025

Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională. De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și
Image Description

09:21

Locatarii din Zalău sunt invitați să își desemneze reprezentanți pentru ridicarea cardurilor de acces la insulele ecologice

Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău. Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
Image Description

07:09

Campania Institutului Național de Sănătate Publică privind sănătatea mintală: "Mai multă viață, mai puține ecrane!"

Institutul Național de Sănătate Publică a lansat o campanie dedicată promovării sănătății mintale, având ca temă principală problema dependenței de ecrane. Această inițiativă vine sub sloganul "Mai multă viață, mai puține ecrane!" și își propune să abordeze provocările generate de utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale, în special în rândul tinerilor. Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea generală a indivizilor și nu se limitează doar la absența bolii. Aceasta se referă la
Image Description

Recente din Romania

-
-

08:18

- Constanta - VIDEO Donald Trump şi Vladimir Putin NU au anunţat niciun acord în privinţa Ucrainei

Preşedinţii Donald Trump şi Vladimir Putin şi-au făcut apariţia în sala de presă de la Anchorage, Alaska, pentru a ţine o conferinţă de presă comună, după ce summitul lor a durat aproape trei ore. Cei doi lideri au venit în faţa presei doar pentru a face o declaraţie de presă comună, care a durat câteva minute, fără a lua întrebări din partea jurnaliştilor. Cei doi lideri nu au anunţat nimic
Image Description

08:15

- Neamt - Câți bani primesc sinistrații din Neamț după inundații. Despăgubiri și pentru cei fără asigurare

Despăgubiri inundații Neamț : Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat joi criteriile după care se vor face plățile către proprietarii ale căror case au fost afectate de inundațiile din perioada 27–28 iulie 2025, inclusiv pentru cei care nu aveau asigurare. Potrivit hotărârii CNSU, ajutorul financiar depinde de situația juridică și de gradul de asigurare a locuințelor: 90% din diferența dintre valoarea pagubelor estimate de Comitetele Județene pentru Situații
Image Description

08:14

- Botosani - Sistem fotovoltaic pentru producerea energiei electrice într-o comună din județul Botoșani

Un sistem fotovoltaic pentru producerea energiei electrice va fi construit într-o comună din județul Botoșani. Sistemul cu peste 450 de panouri fotovoltaice va fi realizat în comuna Șendriceni, care va face o investiție de aproape un milion de lei. Administrația locală a scos la licitație lucrarea din proiectul „Realizarea unui sistem fotovoltaic dedicat auto-consumului de energie electrică la nivelul comunei Șendriceni”. Panourile fotovoltaice vor fi montate în patru locuri, respectiv
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
salaj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Simona Stan

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul salaj
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete