Analiză Summitul NATO de la Haga ar putea fi cel mai important de după Războiul Rece. Liderii europeni așteaptă deciziile lui Donald Trump
Inapoi

Analiză Summitul NATO de la Haga ar putea fi cel mai important de după Războiul Rece. Liderii europeni așteaptă deciziile lui Donald Trump

Postat pe 24 Jun 2025

Update cu 1 lună în urmă

Timp de citire: 16 minute

Articol scris de: Simona Stan

Image Description
Externe
În timp ce lumea își ține respirația așteptând să vadă ce se va întâmpla după ce SUA au lansat atacuri directe asupra siturilor nucleare iraniene, președintele american Donald Trump este așteptat astăzi în Olanda pentru un summit NATO. Aceasta va fi prima întâlnire NATO a lui Trump de la realegere. În trecut, el a făcut comentarii furioase despre membrii alianței care profită de garanțiile de securitate americane. Aliații europeni sunt disperați să-i demonstreze că se înșală. Ei speră să-l convingă să nu retragă trupele sau capacitățile americane de pe continent, notează BBC într-o analiză. „Relațiile cu Europa au fost atât de tensionate de când Trump s-a întors la Casa Albă - din cauza tarifelor comerciale și a altor discuții - încât acum câteva săptămâni nici măcar nu eram siguri că va apărea la acest summit”, a spus un diplomat de nivel înalt, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru publicația citată. „Având în vedere că Rusia și China caută slăbiciunile Occidentului, asta ar fi fost un dezastru.” Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a conceput acest summit în jurul lui Trump. El a urmărit să-l flateze prin acordarea unor creșteri masive ale cheltuielilor pentru apărare, pentru a demonstra că europenii își vor asuma acum mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Rutte speră, de asemenea, că, menținând întâlnirea axată exclusiv pe bani, va evita orice potențiale ciocniri sau izbucniri între Trump și aliații săi. Acest plan pus la punct cu grijă s-ar putea prăbuși. În funcție de următoarea mișcare a Iranului, comandantul-șef al SUA ar putea decide în ultimul moment să rămână în Situation Room de la Washington. Dacă va veni în Europa, așa cum e de așteptat, cum va fi posibil să nu se vorbească despre Orientul Mijlociu, având în vedere ce este în joc? Asta ar introduce riscul unei dispute între președintele SUA și aliații europeni, care au pledat pentru diplomație în locul bombardamentelor când a venit vorba de Iran. Lui Trump îi plac victoriile și este foarte intransigent. Nu va vrea să simtă nicio dezaprobare la reuniunea NATO. Separat, i se asigurase o victorie de neuitat la summit, țările europene angajându-se să cheltuiască un procent uriaș de 5% din PIB pentru apărare - exact așa cum a cerut el în primele săptămâni la Casa Albă. „Acest summit este despre credibilitate”, așa cum spune ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Însă Spania a susținut duminică că a obținut o exceptare de la noul plan de cheltuieli - lucru pe care Rutte l-a negat ulterior. Și alți aliați din Europa care se luptă să găsească banii suplimentari sunt nerăbdători. Concluzia este: Europa trebuie să mențină SUA de partea marilor puteri militare și nucleare. Așa a reușit Rutte să-i convingă pe liderii reticenți - cu excepția Spaniei - să se alăture noilor eforturi de a cheltui sume mari. Este un angajament masiv. Dar, așa cum a spus fosta ambasadoare a SUA la NATO, Julianne Smith, chiar și în acest caz, nu există absolut nicio garanție cu Trump. Nu este clar dacă SUA vor semna o declarație de la sfârșitul summitului din această săptămână care să identifice Rusia drept principala amenințare la adresa alianței NATO. Încrederea Europei în SUA, ca protector suprem, a fost zdruncinată de abordarea aparent blândă a lui Trump față de Moscova și de presiunea sa dură asupra Kievului, în timp ce încearcă să pună capăt războiului din Ucraina. În plus, vineri seară, aproape că se puteau auzi diplomații europeni scrâșnind din dinți, după ce Trump a justificat cu nepăsare obiectivul enorm de 5% pentru cheltuieli de apărare pe care l-a cerut aliaților, scutindu-se în același timp pe sine și pe SUA de la acest angajament. „Nu cred că ar trebui, dar cred că ei ar trebui”, a spus el. „Susținem NATO de atât de mult timp... Așa că nu cred că ar trebui, dar cred că țările NATO ar trebui, absolut.” Pe de altă parte, se poate spune că liderii Europei ar fi trebuit să fie mai bine pregătiți până acum în ceea ce privește autoapărarea. Poate fi cel mai direct și mai imprevizibil, dar Trump nu este nicidecum primul președinte american care dorește să mute atenția și investițiile militare din Europa către alte zone prioritare, în special Indo-Pacific. Președintele Obama a fost foarte clar în această privință încă din 2011. SUA are arme nucleare depozitate în Italia, Belgia, Germania și Olanda. Are 100.000 de soldați pregătiți de luptă staționați în toată Europa, dintre care 20.000 în țări est-europene membre NATO, trimiși acolo de președintele Biden după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia. Continentul ar putea compensa deficitul de trupe, mai ales având în vedere că Germania și Polonia intenționează să își consolideze semnificativ forțele terestre în următorii ani. Însă dependența Europei de SUA este mai profundă, spune Malcolm Chalmers, director general adjunct al Institutului Regal al Serviciilor Unite. Europa se bazează pe Washington pentru colectarea de informații, supraveghere, capacitățile forțelor aeriene și comandă și control. SUA au jucat un rol esențial de conducere în cadrul NATO, reunind membrii și forțele sale. Acestea sunt exact capacitățile rare și de care are nevoie armata americană în Asia, spune Chalmers. Dacă ar fi eliminate din Europa, ar dura foarte mult timp pentru a fi replicate. Nu cu mult timp în urmă, multe țări NATO din Europa evitau să-și dezvolte capabilități continentale, cum ar fi extinderea umbrelei nucleare a Franței la alți aliați, de teamă că SUA ar putea spune: „Ei bine, nu mai aveți nevoie de noi. Plecăm!” Însă acum, Europa este obligată să își asume o responsabilitate mai mare în materie de securitate, nu doar pentru a încerca să convingă Washingtonul să rămână - ci și în cazul în care președintele SUA decide să se retragă din Europa într-o măsură mai mare sau mai mică. Nimeni nu știe care sunt intențiile lui Trump. Liderii europeni ai NATO au fost extrem de ușurați recent, când administrația sa a anunțat că generalul-locotenent al Forțelor Aeriene Americane, Alexus Grynkewich, va prelua funcția de Comandant Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa, ocupată în mod tradițional de SUA în NATO. Aceasta a implicat angajamentul față de alianța de apărare. Însă Washingtonul își desfășoară propria analiză a cheltuielilor militare și ale apărării. Anunțurile sunt așteptate în toamnă. Se consideră puțin probabil să existe noi fonduri americane pentru Ucraina. Și este foarte probabil ca cei 20.000 de soldați suplimentari din Europa de Est să fie primele forțe americane retrase de pe continent, atrage atenția BBC. În ciuda acestui fapt, Polonia declară că va participa la summitul NATO din această săptămână într-o dispoziție încrezătoare. Spre deosebire de Spania, Varșovia consideră că dă un exemplu - cheltuind o parte mai mare din venitul național pentru apărare (în prezent 4,7% din PIB) decât orice alt membru NATO, inclusiv SUA. Ținta sa, spune Varșovia, este de a construi cea mai puternică armată terestră din Europa. În timpul Războiului Rece, Polonia a trăit sub umbra Uniunii Sovietice. Țara se învecinează cu Ucraina. Nu este greu să-i convingi pe polonezi că apărarea este o prioritate absolută. Pentru politicienii din țări mai îndepărtate de Rusia, argumentul este mai dificil. Presa spaniolă a fost plină de speculații conform cărora dezacordurile privind cheltuielile pentru apărare ar putea răsturna guvernul de coaliție precar al țării. Încercând să-l îmbuneze pe Trump prin acceptarea cerințelor sale privind cheltuielile de apărare, dar și pe liderii europeni cu probleme financiare mai mari, NATO propune să împartă obiectivul de 5% în două părți: 3,5% din venitul național anual pentru apărare, iar încă 1,5% din PIB să fie cheltuit pe probleme „legate de apărare”, cum ar fi extinderea porturilor maritime de marfă din Olanda, de exemplu, sau investițiile Franței în securitatea cibernetică. Aceasta situație are avantajul suplimentar de a aduce Europa în concordanță cu cheltuielile militare ale SUA, de 3,4% din PIB - un reper psihologic uriaș, spune Camille Grand, fost secretar general adjunct pentru investiții în apărare la NATO și acum expert în apărare la Consiliul European pentru Relații Externe. Dar, indiferent cum te joci cu cifrele, vorbim despre guverne care trebuie să cheltuiască miliarde în plus pentru apărare. Banii trebuie să vină de undeva. Fie taxe noi - o metodă pe care Estonia a încercat-o - fie mai multe împrumuturi, ceea ce va fi extrem de costisitor pentru țări precum Italia, care au deja sume mari de datorii guvernamentale. O altă opțiune este o reducere a cheltuielilor cu asistența socială. Prin intermediul Analizei Strategice a Apărării, Regatul Unit a subliniat recent publicului necesitatea unor cheltuieli militare suplimentare, însă Chalmers spune că nici Downing Street, nici majoritatea celorlalte guverne europene nu și-au pregătit pe deplin electoratul pentru compromisurile pe care le vor necesita noile investiții uriașe în apărare. Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este esențial. Aliații NATO au solicitat o fereastră de 7-10 ani. Secretarul general al NATO a sugerat că ar putea fi prea târziu. Având în vedere că economia Moscovei se află într-o stare de război, Rusia va putea ataca o țară NATO în termen de cinci ani, spune el.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din salaj

-
-

12:08

Ministerul Finanțelor propose actualizarea accizelor pentru 2025-2028

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat săptămâna trecută un raport privind situația macroeconomică pentru anul 2025, incluzând proiecții pentru anii 2026-2028, în care se propun modificări importante ale accizelor. Documentul este acum deschis dezbaterii publice și prevede actualizarea accizelor pentru produse variate, inclusiv benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, pentru intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2025. Conform raportului, începând cu 1 ianuarie 2025, se va introduce un calendar pentru
Image Description

10:46

Guvernul României alocă 2 miliarde de lei pentru ajutoare financiare pensionarilor cu venituri mici în 2025

Guvernul României a decis să aloce o sumă importantă de 2 miliarde de lei pentru anul 2025, în scopul acordării unui ajutor financiar unic pentru pensionarii cu venituri reduse. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, care a precizat că detaliile și criteriile de accesare a acestei sume nu au fost încă stabilite. Potrivit ministrului, Ministerul Muncii va avea rolul de a determina cine va beneficia de această măsură,
Image Description

10:21

Limba latină nu va mai fi disciplină obligatorie în liceu începând cu 2025

Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională. De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și
Image Description

09:21

Locatarii din Zalău sunt invitați să își desemneze reprezentanți pentru ridicarea cardurilor de acces la insulele ecologice

Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău. Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
Image Description

07:09

Campania Institutului Național de Sănătate Publică privind sănătatea mintală: "Mai multă viață, mai puține ecrane!"

Institutul Național de Sănătate Publică a lansat o campanie dedicată promovării sănătății mintale, având ca temă principală problema dependenței de ecrane. Această inițiativă vine sub sloganul "Mai multă viață, mai puține ecrane!" și își propune să abordeze provocările generate de utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale, în special în rândul tinerilor. Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea generală a indivizilor și nu se limitează doar la absența bolii. Aceasta se referă la
Image Description

Recente din Romania

-
-

21:14

- Constanta - Bacalaureat 2025, sesiunea de toamnă: proba la alegere a profilului și specializării se desfășoară miercuri

Dintre aceştia, aproximativ 18.200 provin din promoţia curentă, iar alţi circa 12.000 din promoţiile anterioare. Candidaţii vor susţine fie toate probele, fie doar pe cele pe care nu le-au promovat în sesiunile trecute, în funcţie de rezultatele recunoscute anterior. Accesul în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate valid, până la ora 8:30. Probele încep la ora 9:00. Pe data de 11 august, candidații au susțint
Image Description

21:11

- Sibiu - CJ Sibiu, după dezvăluirile microbuzelor electrice la suprapreț: la Sibiu au fost cele mai ieftine din PNRR. Luna viitoare vor fi iar testate cele de la Aveuro

Cei 148.000 de euro (echivalentul în lei), la care se adaugă TVA, plătiți de Consiliul Județean Sibiu pentru un microbuz electric de 16 +1 locuri, reprezintă cel mai mic preț pe care o administrație județeană l-a achitat pentru un astfel de mijloc de transport, transmit reprezentanții instituției. Precizările sunt făcute în contextul dezvăluirilor făcute de Reporter de Iași, potrivit cărora o firmă apropiată PNL a vândut în toată țara microbuze
Image Description

21:09

- Nationale - Mesajul lui Nicușor Dan, după vizita în Republica Moldova: „Să rămânem uniţi, să preţuim ceea ce ne apropie”

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis un mesaj pe rețelele sociale după vizita în Republica Moldova. „Aceste zile petrecute dincolo de Prut ne-au reamintit cât de puternice sunt legăturile dintre România şi Republica Moldova,” se arată în mesajul președintelui. „Aceste zile petrecute dincolo de Prut ne-au reamintit cât de puternice sunt legăturile dintre România şi Republica Moldova. Să rămânem uniţi, să preţuim ceea ce ne apropie şi să privim cu încredere
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
salaj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul salaj
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete