Atmosfera din regiunea Arctica atinge noi cote de tensiune geopolitică și climatică

Regiunea Arctică se află într-o situație fără precedent, atât din punct de vedere climatic, cât și din perspective geopolitice. Conform unor oficiali americani, abilitatea Rusiei de a menține o prezență militară semnificativă în Oceanul Arctic, sprijinită de o colaborare tot mai profundă cu China, depășește capacitățile de reacție ale Statelor Unite, ceea ce pune în pericol securitatea națională a acestora, raportul fiind preluat de The Wall Street Journal.

În ultimele 12 luni, submarinele nucleare rusești au desfășurat exerciții militare, lansând rachete de croazieră în apropierea statelor membre NATO, precum Norvegia, Finlanda și Suedia. Aceste manevre au fost urmate de simulări de război organizate de NATO, în care trupele au exersat asalturi amfibii în condiții extreme de frig. În august, în cadrul unei exerciții comune, bombardierele rusești și cele chinezești au survolat zona de nord a Alaskăi, ceea ce a fost descris de senatoarea republicana Lisa Murkowski ca fiind „o provocare fără precedent din partea adversarilor noștri”.

Tensiunile actuale au determinat atât Rusia, cât și NATO să-și sporească din nou prezența militară în regiune. Infrastructura din zona Arctică a Americii de Nord este limitată, iar sistemele de detecție, inclusiv sateliți și radare, sunt tot mai învechite. Rusia și China dispune de noi rachete capabile să zboare la viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, iar actualele sisteme de detecție ale SUA riscă să devină ineficiente.

Alexander Moiseev, comandantul Flotei de Nord a Rusiei, a declarat recent că „Arctica este o zonă potențială pentru un conflict în viitor”. În această regiune există o competiție comercială intensă. SUA nu dispun de porturi de apă adâncă în Arctică, iar majoritatea regiunilor din Alaska nu au drumuri sau căi ferate, ceea ce îngreunează accesul în zonele nordice. Situația nu este mai bună în Canada, care are un singur port de apă adâncă în Arctică.

Rusia, în schimb, își deschide tot mai mult teritoriul Arctic către China, care contribuie la susținerea economiei Moscovei prin furnizarea de echipamente și tehnologii. Proiectele energetice precum Yamal LNG și Arctic 2 LNG beneficiază de investiții chineze. În schimb, Rusia furnizează China cu combustibil, livrând clandestin petrol pe piețele din Asia.

Fostul președinte Donald Trump a manifestat de asemenea interes pentru regiune, propunând achiziția Groenlandei de la Danemarca, considerând că acest teritoriu ar putea consolida securitatea națională a Americii. Groenlanda este strategic situată și este bogată în resurse esențiale, având un rol important în accesarea mineralelor rare din cauza topirii gheaței.

Activitățile economice ale Rusiei în zona Arctică contribuie deja cu aproximativ 10% din PIB-ul său, iar SUA și Canada plănuiesc să-și extindă flota de spargătoare de gheață pentru a patrula în regiune. În prezent, Statele Unite dispun de doar trei astfel de nave, în timp ce Rusia are peste 40 de spargătoare de gheață, multe dintre ele fiind dotate cu propulsie nucleară.

China, aflată la peste 1.400 de kilometri de cercul polar, începe să își intensifice prezența în zonă, inclusiv prin desfășurarea de spargătoare de gheață și colaborarea cu Rusia pentru patrulări comune. Această cooperare strânsă între cele două țări subliniază importanța strategică a Arcticii pentru viitor.