Curtea Internaţională de Justiţie, cea mai înaltă jurisdicţie a ONU, a prezentat miercuri, în premieră, un aviz consultativ cu privire la obligaţile legale ale statelor în frânarea fenomenului încălzirii globale, subliniind totodată responsabilitatea pe care o au marii poluatori în reducerea emisiilor de dioxid de carbon, relatează Reuters. „Consecinţele modificărilor climatice (...) afectează atât ecosistemele naturale, cât şi populaţiile umane” şi „evidenţiază ameninţarea urgentă şi existenţială pe care o reprezintă modificările climatice”, a declarat judecătorul Yuji Iwasawa în pimele minute ale lecturii unor fragmente din avizul - de câteva sute de pagini - pronunţat în acest caz, cel mai important examinat vreodată de această jurisdicţie, argumentează experţii. „Cred că acest aviz poate schimba în mod esenţial situaţia în dezbaterea climatică actuală”, a declarat, anterior, ministrul Modificărilor Climatice din Vanuatu, Ralph Regenvanu. Avizul, cu caracter consultativ, al celei mai înalte autorităţi judiciare a ONU, va stabili o interpretare juridică solidă în fondarea acţiunilor sau deciziilor viitoare ale legiuitorilor, avocaţilor şi judecătorilor din întreaga lume. „Modificările climatice nu sunt un exerciţiu academic. Le trăim zilnic”, a declarat pentru AFP un student din Fiji, Vishal Prasad, în vârstă de 29 de ani. Avizul CIJ este „potenţial una dintre deciziile juridice cele mai importante din vremurile noastre”, declară avocata organizației non-guvernamentale CIEL, care susţine procedura, Joie Chowdhury. Citește și Planeta va depăși în trei ani pragul încălzirii globale de 1,5 grade Celsius, avertizează oamenii de știință ONU i-a însărcinat pe cei 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări. În primul rând, ce obligaţii au statele în virtutea dreptului internaţional de a proteja Terra împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră - majoritatea generate de combustia petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale - faţă de generaţiile prezente şi viitoare. Iar, în al doilea rând, care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii asupra statelor ale căror emisii de dioxid de carbon au cauzat pagube de mediu, mai ales unor state insulare vulnerabile, de joasă altitudine. Curtea a organizat cele mai mari audieri din istoria sa, în decembrie, la Palatul Păcii, unde au luat cuvântul peste 100 de oficiali. În două săptămâni de audieri, în decembrie anul trecut, la CIJ, țările bogate au declarat judecătorilor că tratatele existente privind clima, inclusiv Acordul de la Paris din 2015, care sunt în mare parte neobligatorii, ar trebui să constituie baza pentru stabilirea responsabilităților lor. Țările în curs de dezvoltare și statele insulare mici au susținut măsuri mai puternice, în unele cazuri obligatorii din punct de vedere juridic, pentru reducerea emisiilor și pentru ca cei mai mari emitenți de gaze cu efect de seră care încălzesc clima să ofere ajutor financiar. În 2015, la încheierea discuțiilor ONU de la Paris, peste 190 de țări s-au angajat să continue eforturile pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius. Acordul nu a reușit să frâneze creșterea emisiilor globale de gaze cu efect de seră. La sfârșitul anului trecut, în cel mai recent „Raport privind deficitul de emisii”, care face bilanțul promisiunilor țărilor de a aborda schimbările climatice în comparație cu ceea ce este necesar, ONU a afirmat că politicile climatice actuale vor duce la o încălzire globală de peste 3 Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2100. Pe măsură ce militanții încearcă să tragă la răspundere companiile și guvernele, litigiile legate de climă s-au intensificat, cu aproape 3.000 de cazuri depuse în aproape 60 de țări, conform cifrelor din iunie ale Institutului de cercetare Grantham privind schimbările climatice și mediul din Londra. Până în prezent, rezultatele au fost mixte. În luna mai, o instanță germană a respins un proces între un fermier peruvian și un concern energetic german, însă avocații acestuia și ecologiștii au afirmat că acest caz, care a durat un deceniu, reprezintă totuși o victorie pentru cazurile legate de climă, care ar putea genera procese similare. La începutul acestei luni, Curtea Interamericană a Drepturilor Omului, care are jurisdicție asupra a 20 de țări din America Latină și Caraibe, a declarat, într-un alt aviz consultativ, că membrii săi trebuie să coopereze pentru a aborda schimbările climatice. Militanții susțin că avizul de miercuri al Curții ar trebui să fie un punct de cotitură, chiar dacă hotărârea în sine este consultativă. Hotărârea ar putea, de asemenea, să faciliteze statelor să ceară socoteală altor state cu privire la probleme climatice precum poluarea sau emisiile.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.