Campania prezidențială din SUA urmărită cu atenție de aliații europeni
Update cu 11 luni în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Cristina Preda

Campania prezidențială din SUA urmărită cu atenție de aliații europeni
Aliații europeni ai Statelor Unite se află în alertă în legătură cu campania pentru alegerile prezidențiale americane. Aceștia își caută strategii pentru interacțiunea cu Casa Albă, în perspectiva unei posibile victorii a lui Donald Trump și a suportului acestuia pentru Ucraina. După o încercare de asasinat, Trump și-a asigurat nominalizarea din partea Partidului Republican.
În același timp, sondajele sugerează că Kamala Harris, care este aproape sigur că va fi candidatul democrat, se află într-o competiție strânsă cu Trump. Conform informațiilor, administrația Trump consideră că principalul pericol pentru securitatea americană nu este Rusia, ci China, argumentând că sprijinul acordat Ucrainei ar putea afecta resursele necesare pentru o eventuală confruntare cu China, în apărarea Taiwanului.
Derrick Wyatt, profesor emerit de drept la Universitatea Oxford, a scris într-un editorial în Politico că este posibil ca aliații europeni ai NATO să poată convinge o viitoare administrație Trump să-și predea responsabilitatea pentru sprijinul militar acordat Ucrainei. Trump a declarat în repetate rânduri că poate încheia războiul din Ucraina în 24 de ore și a dezvăluit detalii despre procesul pe care l-ar urma, afirmând că "ambele părți vor putea să se întâlnească și să negocieze un acord care să pună capăt violenței și să deschidă o cale spre prosperitate".
O mare îngrijorare pentru europeni este că viziunea lui Trump asupra unui potențial acord de pace ar putea duce la menținerea unor teritorii ocupate de Rusia. JD Vance, senator de Ohio, recent nominalizat pentru funcția de vicepreședinte, a declarat că nu îi pasă mult de soarta Ucrainei, iar Richard Grenell, un posibil secretar de stat în administrația Trump, susține ideea unui acord de pace care ar putea include "zone autonome", ceea ce ar putea implica pierderi teritoriale pentru Ucraina.
În cazul în care Trump revine la Casa Albă, Marea Britanie și alte țări europene din NATO ar trebui să decidă între acceptarea unei soluții care favorizează Rusia sau sprijinirea lui Zelenski în continuarea luptei împotriva agresiunii rusești. Această situație ar putea conduce la o divizare a NATO, iar unele țări s-ar putea să cedeze în fața lui Putin, retrăgând suportul pentru Ucraina.
Profesorul Wyatt a subliniat că premierul britanic Keir Starmer ar trebui să-și susțină planurile noii administrații americane, indiferent cine va fi la putere. Starmer este un susținător fierbinte al Ucrainei și a promis sprijin continuu pentru Kiev. Însă, dacă el contestă politica lui Trump, relația britanico-americană ar putea fi pusă la încercare, iar SUA ar putea începe să pună presiune asupra Marii Britanii.
Discuțiile între europeni și posibilii consilieri ai lui Trump ar putea fi cruciale pentru continuarea sprijinului militar pentru Ucraina. Totuși, indiferent de rezultatul alegerilor, amenințarea din partea Chinei ar putea influența bugetele alocate Ucrainei. Zelenski ar putea depinde în mare măsură de sprijinul financiar venit din partea aliaților europeni și împrumuturi de la G7.
În cazul în care Trump câștigă, consilierii săi ar putea decide că războiul din Ucraina trebuie încheiat pentru a evita implicarea directă a SUA. Chiar și în acest context, Zelenski continuă să ceară armament capabil să lovească ținte din Rusia. Colby, un posibil consilier pentru securitate națională, recunoaște importanța sprijinului pentru Ucraina, dar nu consideră că ar trebui să ducă la o confruntare directă cu Rusia.
Așadar, dacă Trump va rămâne la putere, condițiile pentru continuarea asistenței militare ar putea necesita promisiuni din partea aliaților europeni de a crește cheltuielile pentru apărare. În ciuda acestui fapt, există puține indicii că țările mari furnizoare de echipamente militare, precum Belgia sau Franța, vor atinge acest prag financiar în viitorul apropiat. Totuși, cheltuielile pentru apărare în Europa au crescut recent, iar țări precum Marea Britanie și Polonia ar putea atinge un procent de 5% din PIB până în 2025.