Cercetătorii descifrează tablete cuneiforme vechi de 4.000 de ani, prezicând moartea și dezastrele
Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Cercetătorii descifrează tablete cuneiforme vechi de 4.000 de ani, prezicând moartea și dezastrele
Cercetători din domeniul arheologiei și studiului cuneiformelor au reușit recent să decodeze un set de tablete vechi de 4.000 de ani, descoperite în Irak în urmă cu peste un secol. Aceste tablete, care conțin scrieri cuneiforme, prezic evenimente precum eclipsa de lună, moartea, dezastrele naturale și soarta războaielor.
Cercetătorii Andrew George, profesor emerit de babiloniana la Universitatea din Londra, și Junko Taniguchi, cercetător independent, au publicat un studiu în Revista Studiilor Cuneiforme, unde afirmă că aceste patru tablete sunt cele mai vechi exemple de predicții legate de eclipse de lună. Studiul subliniază faptul că autorii acestor texte foloseau observațiile din timpul nopții, mișcările umbrelor și datele eclipselor pentru a prezice viitorul, majoritatea predicțiilor fiind de natură negativă.
“Predicțiile oferă o perspectivă interesantă asupra psihologiei guvernării. Cele mai frecvente semne prezic dezastre, inclusiv asasinate, uzurpari, revolte sau pierderi teritoriale. Aceste teme îl speriau profund pe regele babilonian,” explică George. De exemplu, una dintre profeții afirmă că o eclipsă care se întunecă dintr-o dată prevesteste moartea unui rege și distrugerea Elamului, o regiune istorică ce se află în actualul Iran.
Un alt semn indică faptul că dacă o eclipsă începe din sud, urmează căderea regiunilor Subatru și Akkad, ambele situate în Mesopotamia. De asemenea, o eclipsă observată seara era interpretată ca o prezicere a unei molime. Este posibil ca astrologii din acele vremuri să fi folosit evenimente din trecut pentru a deduce semnificațiile eclipselor, dar majoritatea predicțiilor se bazau pe un sistem teoretic care corela trăsăturile eclipselor cu diferite semne prevestitoare.
Această descoperire este legată de orașul Sippar, situat în Irak, un loc în care Imperiul Babilonian era în plină expansiune. Tablitele au fost adăugate în colecția British Museum între 1892 și 1914, dar nu au fost traduse complet până de curând.
George și Taniguchi subliniază în articolul lor că babilonienii și locuitorii altor regiuni mesopotamiene considerau fenomenele ceresti ca fiind semne divine, lăsate de zei ca amenințări pentru viitorul oamenilor. Consilierii regilor monitorizau cerul nopții și căutau corelații între observațiile lor și textele care ofereau explicații pentru diverse fenomene.
În cazul în care o predicție era alarmantă, cum ar fi o moarte regală, era efectuată o cercetare oraculară, prin inspectarea organelor animalelor sacrificate, pentru a evalua posibilele pericole. Când temerile lor se confirmau, oamenii organizau ritualuri menite să contracareze semnele nefaste și forțele rele, demonstrând astfel că, deși semnele erau negative, babilonienii credeau că viitorul putea fi schimbat.
