Criza bugetară a Uniunii Europene: Frugalii confruntă noi provocări

Germania și alți aliați cunoscuți pentru politici de austeritate au jucat un rol dominant în gestionarea fiscală a Uniunii Europene. Motto-ul acestor țări, incluzând Austria, Danemarca, Suedia, Finlanda și Țările de Jos, a fost clar: fără datorii comune, fără creșteri bugetare spectaculoase și fără cheltuieli exagerate acceptate pentru Bruxelles. Această uniune a națiunilor bogate din nord a reușit să controleze resursele financiare ale Uniunii Europene, impunându-și voința în dispute bugetare cu țările din sudul Europei.

Cu toate acestea, recent, s-au observat fisuri în unitatea acestor state, conform unei analize publicate de POLITICO. Războiul de la granițele Europei, schimbările economice și intențiile președintelui american de a retrage Statele Unite din NATO au obligat la o regândire a strategiilor. Alianța frugală se află într-un moment critic, pregătindu-se pentru o nouă confruntare bugetară la orizont.

Un aspect notabil este emergența unui grup de țări nordice și baltice care dezvoltă o viziune centrată pe securitate, diferită de celelate națiuni frugale precum Olanda și Austria. În acest context, suveranitatea a devenit un punct de mobilizare, iar state ca Danemarca și Finlanda s-au arătat mai deschise ideii de a slăbi restricțiile de cheltuieli pentru a sprijini apărarea colectivă a Uniunii.

Un exemplu semnificativ a fost discursul de Anul Nou al prim-ministrului danez Mette Frederiksen, care a surprins prin apelul său la creșterea cheltuielilor pentru apărare și supravegherea statului. Această poziție reprezintă o schimbare importantă pentru Danemarca, un stat care a fost tradițional reticent față de o integrare mai profundă în UE.

Expertul Jacob Funk Kirkegaard a subliniat că Frederiksen a schimbat complet abordarea, ceea ce ar putea permite Danemarcei să devină un mediator între diferitele grupuri de țări. De asemenea, țara sa va prelua președinția Consiliului UE la sfârșitul acestui an, ceea ce îi va oferi o influență considerabilă asupra agendei Uniunii.

Pe de altă parte, nu toți observatorii sunt convinși că această alianță a frugalilor este pe cale de dispariție. Un diplomat din UE a afirmat că pozițiile reale ale statelor sunt încă neclare. Invazia Rusiei în Ucraina a împins state nordice, inclusiv Finlanda și Estonia, să susțină ideea de datorie comună pentru achiziția de armament, o propunere inacceptabilă până acum.

Totuși, Germania și Olanda rămân opuse datoriei comune pentru apărare, subliniind o diviziune profundă în cadrul aliantei. Austria ar putea deveni mai rigidă în această privință, în cazul în care Herbert Kickl, un politician apropiat de Rusia, va prelua funcția de cancelar.

În ciuda acestor tensiuni, s-a constatat o reînnodare a frugalilor în ceea ce privește asocierea finanțării regionale a UE cu reformele economice. Rubio, de la Institutul Jacques Delors, se așteaptă ca alianța tradițională să se mențină, având în vedere că problemele legate de securitate devin tot mai relevante, cu implicarea Poloniei și a altor țări din est.

În final, viitorul alianței frugale ar putea fi decis de alegerile germane, care ar putea oferi o majoritate Uniunii Creștin-Democrate. Un guvern de centru-dreapta ar putea împiedica proiectele de cheltuieli ale Uniunii, dar, în cazul în care Germania va opta pentru o politică mai liberală, este probabil ca și aliații săi să urmeze acest model. „Încă așteptăm deciziile cele mai importante din Berlin”, a conchis un oficial din UE, evidențiind influența crucială a Germaniei asupra bugetului Uniunii.