Foreign Policy: Ce s-ar întâmpla în ziua în care Iranul ar face rost de arme nucleare. Țările care i-ar putea urma exemplul
Inapoi

Foreign Policy: Ce s-ar întâmpla în ziua în care Iranul ar face rost de arme nucleare. Țările care i-ar putea urma exemplul

Postat pe 16 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 9 minute

Articol scris de: Ion Ionescu

Image Description
Externe
Va avea Iranul vreodată arme nucleare? Ce s-ar întâmpla în acest caz? Răspunsul la prima întrebare pare tot mai mult să fie „da”. A doua întrebare, însă, este o problemă mult mai neclară, scrie Foreign Policy. Republica Islamică Iran a fost în conflict cu SUA și multe dintre statele sale vecine de 45 de ani - încă de la revoluția care l-a detronat pe Șah în 1979. SUA l-au susținut pe Saddam Hussein în timpul războiului Iran-Irak (chiar dacă Bagdadul a fost cel care l-a declanșat), iar președintele de la acea vreme, George W. Bush, a inclus Teheranul în faimoasa sa „axă a răului”. Administrația Obama a semnat până la urmă un acord nuclear cu Iranul, dar a și colaborat cu Israelul pentru un atac cibernetic major asupra infrastructurii iraniene de îmbogățire a uraniului. Ca să nu se lase mai prejos, Donald Trump a dat undă verde unui atac cu dronă prin care a fost ucis generalul Qassem Suleimani, șeful Forțelor Al-Quds din cadrul Gardienilor Revoluției, și a încercat să slăbească regimul de la Teheran printr-un program de „maximă presiune”. Iran a răspuns acestor activități prin susținerea regimului lui Assad în Siria, apropierea de Rusia și China și înarmarea și instruirea militanților din Liban, Irak, Yemen și Gaza. Războiul ascuns dintre Israel și Iran va continua cel mai probabil pentru mult timp de acum înainte și ar putea cu ușurință să devină mult mai periculos. Unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni ai relațiilor internaționale a susținut că, în ciuda tensiunilor mari, există un mod foarte clar de a rezolva problema. Regretatul Kenneth Waltz, fondatorul curentului neorealist, spunea că metoda cea mai directă de a stabiliza regiunea ar fi ca Iranul să capete arme nucleare. Dacă ar avea un arsenal nuclear, îngrijorările Iranului legate de securitate s-ar atenua, ceea ce i-ar da mai puține motive să creeze probleme pentru alte state și i-ar forța pe rivalii regionali ai Teheranului să se abțină de la a folosi forța împotriva sa în feluri care ar putea duce la un conflict nuclear. După cum a spus Winston Churchill în primii ani ai Războiului Rece, stabilitatea ar deveni „copilul robust al terorii”. Waltz considera arma nucleară drept garanția de securitate supremă: niciun lider normal la cap nu ar încerca să cucerească sau să răstoarne un rival dotat cu arme nucleare pentru că, dacă ar face asta, ar risca inevitabil să declanșeze un război nuclear. Niciun câștig politic nu ar fi destul de mare ca să justifice sacrificarea propriilor orașe; chiar și o probabilitate scăzută a unui răspuns nuclear ar fi suficient pentru a descuraja un atac direct împotriva independenței unei alte țări. Criticii lui Waltz, precum profesorul Scott Sagan de la Universitatea Stanford, au avertizat că noile puteri nucleare ar putea fi conduse de lideri iraționali sau megalomani care nu pot fi descurajați, cu toate că nu este deloc sigur că ei ar fi mai puțini raționali sau circumspecți decât liderii actualelor state nucleare. Alții se tem că noilor puteri nucleare le-ar putea lipsi măsurile de securitate și procedurile de comandă și control sofisticate, ceea ce ar face ca arsenalele lor să fie mai expuse furturilor și folosirii neautorizate. Guvernul american nu a luat niciodată în considerare poziția lui Waltz, bineînțeles, mai ales în privința unor țări ca Iranul. În schimb, SUA au încercat aproape întotdeauna să încerce să descurajeze alte țări să își dezvolte arsenale nucleare și a făcut tot posibilul pentru a opri Iranul. Președinți democrați, cât și republicani, au spus în mod repetat că nu exclud nicio opțiune dacă Iranul va încerca să obțină bomba și au impus sancțiuni economice tot mai dure în efortul - în mare parte, eșuat - de a convinge Teheranul să abandoneze programul nuclear. În afară de acordul nuclear semnat în 2015, din care Trump a retras America în 2018, aproape toate acțiunile Statelor Unite și ale Israelului au convins Teheranul că nu își poate apăra securitatea fără propria sa capacitate de descurajare. Așadar, de ce nu a trecut Iranul deja pragul nuclear? Nimeni nu știe. Una dintre posibilități este că Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, crede cu adevărat că armele nucleare contravin regulilor islamice, iar încălcarea acestei limite ar fi o greșeală morală. Mai este posibil și ca liderii iranieni să nu se teamă de un atac direct sau invazie a Statelor Unite, mai ales ținând cont de eforturile dezastruoase ale Americii de a schimba regimurile din Irak, Afghanistan, Libia și alte câteva locuri. Teheranul ar putea fi descurajat deja de pericolul unui război preventiv, întrucât orice încercare reală de a dezvolta arme nucleare ar fi detectată din timp și ar atrage un atac din partea SUA sau Israel asupra infrastructurii nucleare pentru care Iranul a sacrificat mult. Dacă nivelul actual al ostilităților persistă, este greu de crezut că Iranul nu va decide că are nevoie de propria sa capacitate de descurajare nucleară, iar ceea ce se va întâmpla din acel moment este o enigmă totală. Ar putea izbucni un alt război în Orientul Mijlociu, ultimul lucru de care ar avea nevoie oricare dintre părțile implicate. Dacă Iranul reușește să dezvolte arme nucleare, alte state, precum Arabia Saudită sau Turcia, ar putea să îi urmeze exemplul. La fel de bine, însă, s-ar putea ca Waltz să fi avut dreptate și Orientul Mijlociu ar putea ajunge într-un echilibru nuclear care să calmeze în sfârșit spiritele într-o regiune în care conflictele par să fie mereu la ordinea zilei, iar țările rivale să opteze pentru o coexistență pașnică.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din salaj

-
-

12:08

Ministerul Finanțelor propose actualizarea accizelor pentru 2025-2028

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat săptămâna trecută un raport privind situația macroeconomică pentru anul 2025, incluzând proiecții pentru anii 2026-2028, în care se propun modificări importante ale accizelor. Documentul este acum deschis dezbaterii publice și prevede actualizarea accizelor pentru produse variate, inclusiv benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, pentru intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2025. Conform raportului, începând cu 1 ianuarie 2025, se va introduce un calendar pentru
Image Description

10:46

Guvernul României alocă 2 miliarde de lei pentru ajutoare financiare pensionarilor cu venituri mici în 2025

Guvernul României a decis să aloce o sumă importantă de 2 miliarde de lei pentru anul 2025, în scopul acordării unui ajutor financiar unic pentru pensionarii cu venituri reduse. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, care a precizat că detaliile și criteriile de accesare a acestei sume nu au fost încă stabilite. Potrivit ministrului, Ministerul Muncii va avea rolul de a determina cine va beneficia de această măsură,
Image Description

10:21

Limba latină nu va mai fi disciplină obligatorie în liceu începând cu 2025

Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională. De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și
Image Description

09:21

Locatarii din Zalău sunt invitați să își desemneze reprezentanți pentru ridicarea cardurilor de acces la insulele ecologice

Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău. Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
Image Description

07:09

Campania Institutului Național de Sănătate Publică privind sănătatea mintală: "Mai multă viață, mai puține ecrane!"

Institutul Național de Sănătate Publică a lansat o campanie dedicată promovării sănătății mintale, având ca temă principală problema dependenței de ecrane. Această inițiativă vine sub sloganul "Mai multă viață, mai puține ecrane!" și își propune să abordeze provocările generate de utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale, în special în rândul tinerilor. Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea generală a indivizilor și nu se limitează doar la absența bolii. Aceasta se referă la
Image Description

Recente din Romania

-
-

01:12

- Timis - Iga Swiatek a câștigat turneul de la Wimbledon, pentru prima dată

În vârstă de 24 de ani și ocupantă a locului 4 în clasamentul WTA, Swiatek își adaugă astfel în palmares al șaselea titlu de Grand Slam, după cele câștigate anterior la Roland Garros (2020, 2022, 2023, 2024) și US Open (2022). Singurul titlu major care îi mai lipsește este cel de la Australian Open, unde a ajuns de două ori până în semifinale (2022 și 2025). Finala de la Wimbledon
Image Description

01:04

- Externe - Iranul e de acord cu inspecțiile AIEA la instalațiile nucleare bombardate, dar spune că există un risc de siguranță

Iranul intenţionează să coopereze cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, în ciuda restricţiilor impuse de parlamentul său, a declarat sâmbătă ministrul de externe Abbas Araqchi, subliniind totodată că accesul la instalaţiile nucleare bombardate ridică probleme de siguranţă, transmite Reuters. O nouă lege adoptată în Iran în urma bombardamentelor israeliene şi americane de luna trecută stipulează că inspecţia instalaţiilor nucleare iraniene de către Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) necesită aprobarea
Image Description

00:20

- Olt - Caniculă și disconfort termic, azi, în sudul țării, printre județele vizate de o atenționare Cod Galben numărându-se și Oltul

Va fi caniculă și disconfort termic, azi, în partea de sud a României, printre județele vizate de o atenționare Cod Galben, valabilă în intervalul orar 12.00 – 21.00, numărându-se și Oltul. Duminică, în județele Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ilfov, precum și în municipiul București, va fi caniculă și disconfort termic în creștere. Indicele temperatură-umezeală (ITU) se va apropia pe alocuri de pragul critic de 80 de unități. Temperaturile maxime
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
salaj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Andrei Miroslavescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul salaj
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete