Eforturile președintelui Donald Trump de a alinia prețurile medicamentelor cu cele mai scăzute niveluri ale celor produse de principalii parteneri comerciali ai Americii amenință să oprească lansarea de noi medicamente în Europa și să forțeze creșterea prețurilor aici, avertizează grupurile industriale și analiștii, potrivit POLITICO. Trump le-a spus producătorilor de produse farmaceutice la sfârșitul lunii iulie că au la dispoziție două luni pentru a alinia prețurile din Statele Unite pentru medicamentele de marcă cu cele mai scăzute niveluri oferite în alte țări dezvoltate. Dacă nu reușesc să facă acest lucru, Trump a promis că vor fi folosite „toate instrumentele pentru a proteja familiile americane de practicile abuzive de stabilire a prețurilor la medicamente”. Aceasta este a doua încercare a lui Trump de a stabili astfel de prețuri - prima, în 2020, a fost blocată de un judecător federal. Acum, scrisorile de la Casa Albă către producătorii de produse farmaceutice explică pașii pentru a ajunge la prețurile producătorilor mondiali, ridicând îngrijorări în Europa cu privire la lansările întârziate, prețurile semnificativ mai mari - și, în cele din urmă, accesul redus la medicamente inovatoare. Legarea prețurilor din SUA de cele mai mici costuri practicate în țări cu venituri mari „ar avea efecte de domino semnificative în UE”, a declarat Helmut Brand, profesor de sănătate publică europeană la Universitatea Maastricht. Asta, pentru că SUA este cea mai mare piață farmaceutică din lume - reprezentând mai mult de jumătate din cererea totală de medicamente eliberate pe bază de rețetă -, iar scăderea prețurilor de acolo ar afecta cel mai puternic veniturile industriei. Totuși, în loc să reducă prețurile din SUA pentru a îndeplini cerințele lui Trump, companiile ar putea în schimb să majoreze prețurile sau să amâne lansările în Europa pe alte piețele mai mici. Întârzierea intrării unor medicamente pe piețele cu prețuri scăzute pentru a evita erodarea prețurilor pe piețele mai mari și mai profitabile este „un efect secundar cunoscut al stabilirii prețurilor de referință externe”, a declarat Brand pentru POLITICO. Europa are deja frisoane, a declarat Alexander Natz, șeful lobby-ului antreprenorilor din biotehnologie Eucope. El evocă conversațiile cu trei companii farmaceutice americane. „Toți erau foarte convinși că se vor în Europa, în Germania, în primul rând... și nu mai sunt 100% convinși că vor să facă asta”, a spus el. Natz a avertizat că lansările întârziate înseamnă, în cele din urmă, tratamente mai proaste oferite pacienților. Iar schema ar putea avea „implicații uriașe asupra drepturilor pacienților și a nevoilor acestora de a obține medicamente inovatoare” în Europa, a avertizat el. Pentru firmele mici și mijlocii, absorbția pierderilor de venituri este mult mai dificilă decât pentru Big Pharma. Acest lucru face ca situația să devină deosebit de dificilă pentru acești producători - cum ar fi cei care dezvoltă medicamente pentru tratarea bolilor rare, unde lipsesc tratamente alternative - a avertizat Eucope în comentariile scrise. Prin urmare, companii precum cele menționate de Natz aleg să aștepte și să vadă cum este aplicată politica cerută de Trump. „Aceasta ar putea fi o scurtă pauză până când implementarea clauzei națiunii celei mai favorizate va fi cunoscută sau, în funcție de politică, ar putea duce la o întârziere pe termen mai lung”, a declarat Graham Cookson, director executiv al Office of Health Economics, un grup de cercetare independent. O altă tactică posibilă în industrie ar fi stabilirea unor prețuri medii mai mari pentru a satisface piețele uriașe, excluzând țările mai mici care au venituri reduse în rândul populației. „Acest lucru ar putea mări și mai mult decalajul în ceea ce privește accesul pacienților între Europa de Vest și cea de Est”, consideră Brand. Totuși, schema s-ar putea să nu afecteze atât de mult pe cât se crede. Foarte mult depinde de aplicarea ei la prețurile de listă - adică prețul de listă al producătorului înainte de reduceri - sau la prețurile nete, care conțin rambursări confidențiale. Accesul la prețurile nete confidențiale - cel mai bine păzit secret al industriei farmaceutice - este aproape imposibil. Aceasta înseamnă că schema națiunii celei mai favorizate (MFN) ar putea ajunge să fie legată de prețurile de listă. Dacă se întâmplă acest lucru, companiile ar putea crește prețurile în afara SUA, menținând în același timp prețurile nete - ceea ce plătitorii și pacienții cheltuiesc efectiv - neschimbate. Acest lucru „ar satisface perspectiva convergenței prețurilor și ar oferi oportunitatea de a revendica o victorie, acela că lumea nu mai profită de SUA”, a spus Cookson, care a adăugat că „există posibilitatea ca schema națiunii celei mai favorizate să nu fie implementată într-un mod semnificativ”. Propunerea vine pe fondul unor tensiuni comerciale transatlantice mai ample, inclusiv tarifele americane planificate pentru produsele farmaceutice. Medicamentele au fost comercializate în mod tradițional fără taxe, ceea ce a determinat industria să dezvolte lanțuri de aprovizionare internaționale optimizate din punct de vedere al costurilor și eficienței. Trump a ordonat în aprilie o așa-numită anchetă „Secțiunea 232” privind importurile de produse farmaceutice, cu scopul de a stabili dacă acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. Oficialii americani au declarat că acest lucru ar putea duce la impunerea de taxe suplimentare în câteva săptămâni. În baza unui acord comercial încheiat cu Trump, Uniunea Europeană se așteaptă ca tarifele să nu depășească 15%. Totuși, acest lucru ar fi suficient pentru a crește prețurile medicamentelor vândute în SUA. Asta „ar fi în conflict cu politica națiunii celei mai favorizate”, a spus Cookson. Pentru producătorii europeni de medicamente există încă multe necunoscute cu privire la modul în care se va aplica schema națiunii celei mai favorizate (MFN) - și tarifele generale pentru produsele farmaceutice. „Este prea devreme să înțelegem ce este în domeniul de aplicare sau implicațiile mai largi asupra Europei sau a statelor membre”, a declarat lobby-ul EFPIA pentru medicamentele de marcă, menționând că studiul este încă în desfășurare. Cu toate acestea, a avertizat: „Implementarea prețurilor MFN ar putea avea un impact asupra locurilor de muncă și asupra capacității noastre de a descoperi, dezvolta și livra medicamente noi pentru pacienți”. EFPIA face lobby pe lângă Uniunea Europeană pentru a-și face propria piață mai atractivă pentru investițiile din industrie, spunând că vede Europa „regândind modul în care prețuim inovația, crescând semnificativ cheltuielile regiunii pentru medicamente inovatoare și creând un mediu operațional care să sprijine investițiile în cercetare și accesul timpuriu la medicamente noi pentru pacienți.” Între timp, compania farmaceutică elvețiană Roche a transmis că „o gamă largă de acțiuni în țările europene poate contribui la menținerea, susținerea și dezvoltarea ecosistemului științelor vieții”, indicând ca exemplu măsurile de limitare a costurilor. Pentru guvernele UE, răspunsul ar putea depinde de modul în care este implementată o astfel de stabilire a prețurilor. Dacă este legată de prețurile de listă, menținerea prețurilor nete în mare parte intacte, intensificarea exercițiilor de achiziții publice ar putea fi suficientă. Dar dacă se întâmplă cel mai rău scenariu - cu prețuri nete în creștere - guvernele ar putea recurge la plafoane bugetare și reguli de acces mai stricte. Între timp, Comisia Europeană „monitorizează îndeaproape implementarea politicii națiunii celei mai favorizate din SUA și orice potențiale efecte indirecte asupra pieței europene”, a scris un purtător de cuvânt al Comisiei, ca răspuns la o solicitare de comentarii. Executivul UE este „în contact regulat cu industria” și „se angajează să mențină UE ca o locație atractivă pentru cercetare și dezvoltare, inclusiv în boli rare și alte domenii cu nevoi mari”, a adăugat purtătorul de cuvânt.