România ar urma să beneficieze de 60,2 miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, însă autoritățile de la București nu reușesc să cheltuiască fondurile deja alocate. În timp ce la Bruxelles se negociază noul cadru financiar, vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, a declarat, în direct la Digi24, că această lipsă de prioritizare riscă să afecteze investiții esențiale în spitale, școli, drumuri și căi ferate, proiecte de care cetățenii au nevoie acum. „Este cel mai bănos tren din istoria României, iar trenul ăsta nu se mai întoarce”. Nicu Ștefănuță atrage atenția asupra riscurilor generate de o abordare centralizată în alocarea fondurilor. „Eu nu prea sunt în favoarea acestui tip de a realiza bugetul. De ce? Pentru că o mare problemă în România, pentru absorbția fondurilor, a fost centralizarea, faptul că toate treceau prin București și regiunile primeau ordine și proiecte care nu se potriveau lor. Și atunci noi am avut această descentralizare, care este binevenită. În plus, se mai discută acum, la nivel guvernamental, de o descentralizare a administrației, o reducere a aparatului din toate cătunele, satele și așa mai departe, administrativ, și nu prea se potrivește cu acest proces”, a spus Nicu Ștefănuță. România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual 2028–2034, cu o alocare totală estimată la 60,2 miliarde de euro, peste nivelul actual, în care țara a avut 46,8 miliarde de euro pentru perioada 2021–2027. „Este o sumă mai mare decât ce avem noi acum din programe operaționale, pentru că noi acum suntem beneficiari de două programe, de fondurile europene tipice, plus PNRR. Faptul că noi nu luăm niciuna, asta e altă poveste. Și faptul că am rămas în urmă din cauza alegerilor politice, e din nou altă poveste. Eu cred că ar trebui să ne concentrăm foarte mult pe ceea ce avem acum, pentru că trenul ăsta nu se mai întoarce și trenul ăsta este bănos. Este cel mai bănos tren din istoria României”, a declarat europarlamentarul. El avertizează că dezbaterea despre bugetul 2028–2034 nu trebuie să deturneze discuția de la banii europeni deja disponibili. „Noi ne împiedicăm de deficit (...) în loc să ne concentrăm pe absorbția mare de fonduri europene, asta trebuie să facem acum și inclusiv negocierea asta de noul cadru, eu sunt de acord să vorbim despre ea, dar să nu ne mutăm atenția pe noii bani care vin din 2028 încolo, când la noi stau atâtea miliarde necheltuite, care ar putea să însemne spitale, drumuri, trenuri, și multe alte proiecte de care oamenii au nevoie”, a adăugat el. Nicu Ștefănuță a comparat costurile de împrumut ale Uniunii Europene și ale României, afirmând că blocul comunitar se finanțează cu o dobândă de 1,5%, în timp ce România plătește 9,5%. El a menționat și că Germania „are o bonitate mai bună decât UE”. „Este complet stupid să ne concentrăm pe împrumuturi de pe piețe internaționale care costă foarte mulți bani, mai ales că, din păcate, conducătorii noștri de dinainte au ajuns să ne degradeze ratingul de țară și, în loc să ne concentrăm pe o aducere masivă, adică un program asumat de toate partidele, inclusiv de AUR. Îmi pare rău să zic, dar nu poți să faci opoziție pe bunăstarea țării. Ar trebui să fie un program național agreat de toată lumea, că fondurile astea trebuie să intre”, a explicat el. „Ar trebui să facem și noi un consens ca cel de la Snagov din anii ’90 pe fondurile europene, un concept că trebuie să le salvăm și să investim masiv în școli, în spitale, în șine de trenuri, că, în timp ce vorbim, stau niște oameni prin Bărăgan la 40° într-un tren care merge cu 30 km/h. Deci avem ce face în România cu banii europeni”, a conchis Nicu Ștefănuță.