Lucrările în partea estonă a Liniei de Apărare a Balticii pentru fortificarea graniţelor Estoniei, Letoniei şi Lituaniei împotriva Rusiei şi a Belarusului au început deja, a confirmat vineri pentru EFE Kristjan Halg, purtătorul de cuvânt al forţelor de apărare estoniene, informează Agerpres. Conform sursei citate, săparea unei tranşee pentru a îngreuna mişcarea tancurilor şi a altor vehicule militare a început joi de-a lungul graniţei Estoniei cu Rusia, în sud-estul ţării, după cum a informat postul public ERR pe portalul său de internet. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Se aşteaptă ca până la sfârşitul anului în această zonă de frontieră să existe până la 28 de buncăre şi zece zone de depozitare. În prezent, într-o primă fază, sunt în curs de săpare patru kilometri de tranşee de frontieră, conform ERR. Prima tranşee este săpată pe terenuri deţinute de guvern, dar este posibil ca mai târziu să fie necesară utilizarea de terenuri private. În Letonia se desfăşoară lucrări similare, denumite „măsuri de contra-mobilitate”, ce includ obstacole din oţel şi beton şi câmpuri minate, odată ce cele trei ţări baltice vor încheia procedura de a părăsi Convenţia de la Ottawa ce interzice minele antipersonal. Pe 17 iunie, guvernul leton a prezentat un proiect de lege menit să accelereze şi să simplifice activităţile de construcţie şi de achiziţie de terenuri de-a lungul frontierelor sale cu Rusia şi Belarus, în cadrul construirii de puncte de apărare şi fortificaţii de frontieră. Noua lege va permite forţelor armate letone să continue să lucreze la consolidarea frontierei într-un mod mai rapid şi eficient, deoarece restricţiile legale şi birocratice vor fi reduse, a precizat ministrul apărării, Andris Spruds. Proiectul de lege a fost propus şi susţinut de guvernul leton la exact 85 de ani după ce armata sovietică a ocupat Letonia, pe 17 iunie 1940, fără ca forţele armate letone să opună rezistenţă. Acestui demers i s-a alăturat recent și Polonia. Astfel, cele patru țări (Estonia, Letonia, Lituania și Polonia) au solicitat deja sprijin din partea Uniunii Europene pentru a susține acest proiect de apărare împotriva Rusiei. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media „Rusia ne testează mijloacele de descurajare și reziliența prin acțiuni de destabilizare și sabotaj, în special de-a lungul granițelor de est ale UE”, se arată în comunicatul comun emis de către liderii celor patru țări. După un acord încheiat în ianuarie 2024 de către cele trei ţări baltice pentru a-şi îmbunătăţi apărarea frontierei, Lituania a anunţat la începutul lunii mai planuri de a cheltui 1,1 miliarde de euro în următorii zece ani, dintre care 800 de milioane vor fi destinate minelor anti-tanc, destinate consolidării frontierele cu Rusia şi Belarus. Sporirea măsurilor pentru consolidarea apărării frontierelor în cele trei ţări baltice a fost decisă după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Concret, Lituania, Letonia și Estonia au convenit, în ianuarie 2024 să construiască o linie continuă de fortificații la granițele comune pe care le au cu Belarus și Rusia. Ideea acestor fortificații a fost inspirată din lecțiile războiului din Ucraina, declanșat în urma invaziei Rusiei pe 24 feruarie 2022. Conform planului general convenit între cele trei țări baltice, rețeaua de fortificații urmează să includă în jur de 600 de buncăre doar pe teritoriul estoniei. Costul construirii acestor buncăre se cifrează la circa 64 de milioane. Alte 18 structuri genistice, care vor include șanțuri antitanc, pentru a împiedica deplasarea vehiculelor sau a blindatelor, urmează a fi construite în Lituania, în cadrul acestui proiect.