ADN-ul are o „dată de expirare”. Secretele despre sănătatea umană pe care le-a scos la iveală un studiu despre proteinele antice
Inapoi

ADN-ul are o „dată de expirare”. Secretele despre sănătatea umană pe care le-a scos la iveală un studiu despre proteinele antice

Postat cu 11 ore în urmă

Update cu 11 ore în urmă

Timp de citire: 15 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Nationale
În momentul în care o ființă moare, ADN-ul său începe să se descompună. În medie, jumătate din acesta se degradează la fiecare 521 de ani. Însă, după aproximativ 6,8 milioane de ani, chiar și în condiții ideale de conservare, în medii reci și stabile, toate urmele semnificative dispar, arată o tehnică nouă, paleoproteomica, care le permite cercetătorilor să privească dincolo de data de expirare a ADN-ului, pentru a răspunde la vechi întrebări despre strămoșii umani, conform Live Science. Aceasta reprezintă o provocare uriașă atunci când încercăm să înțelegem mai bine istoria noastră evolutivă: primatele bipede au apărut în urmă cu 7 milioane de ani în Africa, iar genul nostru a apărut în urmă cu aproximativ 2,6 milioane de ani. Însă ADN-ul se descompune rapid în locurile în care au trăit strămoșii noștri îndepărtați. Drept urmare, multe dintre adaptările-cheie care ne fac unici ca oameni datează dintr-o perioadă în care ADN-ul antic este indecifrabil. „Proteinele sunt biomolecule cu durată lungă de viață, capabile să supraviețuiască milioane de ani”, au scris Christina Warinner, arheolog biomolecular la Universitatea Harvard, și colegii săi, într-un articol din 2022. ADN-ul codifică instrucțiunile pentru producerea aminoacizilor, care se combină în lanțuri lungi pentru a forma proteine. Deoarece proteinele se descompun mai lent decât ADN-ul, ele devin o resursă extrem de valoroasă pentru înțelegerea evoluției umane. Interesul arheologilor pentru ADN-ul antic a crescut vertiginos din 2010, când cercetătorii au publicat o schiță a genomului neanderthalian, confirmând că această specie s-au împerecheat cu strămoșii multor oameni moderni. De atunci, tehnica a fost utilizată pentru a răspunde la o serie de întrebări arheologice, cum ar fi când au fost colonizate America și Australia, când a fost inventată agricultura și cum s-ar fi putut răspândi limbile și culturile. Dar există dezavantaje majore în a se baza exclusiv pe ADN-ul antic. Chiar dacă tehnicile de extragere a ADN-ului din oase foarte vechi au avansat semnificativ de-a lungul anilor, acesta se descompune în fragmente mai mici, de-a lungul mileniilor, din cauza efectelor luminii solare, căldurii și umidității. Ca urmare, analiza ADN-ului oaselor și dinților strămoșilor noștri are o limită de timp, care ne împiedică să aflăm mai multe despre evoluția noastră mai îndepărtată folosind această tehnică. Aceasta este o problemă și mai mare în Africa, acolo unde a avut loc cea mai mare parte a evoluției umane. „Africa este centrul trecutului nostru evolutiv, iar în acest moment nu dispunem de ADN antic din Africa, care să depășească o vechime de aproximativ 20.000 de ani”, a declarat Adam Van Arsdale, antropolog biolog la Wellesley College, pentru Live Science. Cunoașterea a ceea ce se întâmpla din punct de vedere biologic cu strămoșii noștri îndepărtați, cu milioane de ani în urmă, în centrul Africii, ar transforma înțelegerea noastră asupra evoluției umane, a adăugat Van Arsdale. Proteinele sunt o țintă interesantă pentru antropologi, deoarece pot rezista mai mult decât chiar și cel mai vechi ADN. Acestea au mai puțini atomi, mai puține legături chimice și o structură mai compactă, ceea ce înseamnă că sunt mai puțin fragile decât ADN-ul, potrivit lui Warriner și colegilor săi. Primul proteom antic - un grup de proteine exprimate într-o celulă, țesut sau organism - a fost extras dintr-un os de mamut lânos, vechi de 43.000 de ani, într-un studiu publicat în 2012. În 2019, cercetătorii au anunțat cel mai vechi proteom de mamifer din acea perioadă: cel al unui dinte vechi de 1,9 milioane de ani, provenind de la Gigantopithecus, o specie de maimuță dispărută. Iar în 2025, cercetătorii au extras cu succes cele mai vechi proteine de până acum, din Epiaceratherium, o creatură dispărută asemănătoare rinocerului, care a trăit în Arctica canadiană cu peste 21 de milioane de ani în urmă. Pe măsură ce îmbunătățim metodele de identificare a proteinelor, antropologii încep să utilizeze aceste metode pentru a răspunde la întrebări despre evoluția umană, arată cercetătorii Live Science. Într-un studiu din 2020 publicat în revista Nature, cercetătorii au analizat proteinele din smalțul dentar al Homo antecessor, o specie extinctă înrudită cu omul care a trăit în Europa în urmă cu 800.000 de ani. Ei au descoperit că proteinele H. antecessor erau diferite de cele ale H. sapiens, neandertalienilor și denisovanilor, ceea ce îi face să fie o ramură separată a arborelui nostru evolutiv. Într-un studiu publicat în aprilie în revista Science, analiza proteomică a fost utilizată și pentru a descoperi că o misterioasă mandibulă găsită pentru prima dată la începutul anilor 2000 în largul coastelor Taiwanului era legată de denisovani, un grup de rude umane dispărute. Înainte de aceasta, paleoantropologii nu știau dacă denisovanii au trăit în acea parte a lumii. Analiza a demonstrat, de asemenea, că este posibilă identificarea proteinelor găsite în fosile din regiuni calde și umede. Paleoproteomica poate fi și mai transformatoare pentru descifrarea evoluției noastre mai îndepărtate. Două studii recente asupra oaselor și dinților fosili din Africa, unde studiile ADN sunt aproape imposibile, evidențiază potențialul acestei metode. În primul studiu, publicat în luna mai în revista Science, arheologii au recuperat proteine antice din dinții a patru membri ai speciei Paranthropus robustus, o rudă a omului care a trăit între 1,8 milioane și 1,2 milioane de ani în urmă. Ei au demonstrat că doi dintre indivizi erau bărbați și doi erau femei. Surprinzător, însă, cercetătorii au descoperit că unul dintre indivizii P. robustus, care se credea a fi bărbat era, de fapt, femeie. Acest lucru sugerează că unele cranii clasificate anterior ca aparținând unui sex al unei specii cunoscute ar fi putut aparține, de fapt, unor grupuri neidentificate sau specii nou descoperite. În cel de-al doilea studiu, publicat în februarie în South African Journal of Science, cercetătorii au recuperat proteomul din smalțul dentar al Australopithecus africanus, o rudă a omului care a trăit în Africa de Sud acum 3,5 milioane de ani. Deși au reușit să identifice doar sexul biologic al australopitecinelor, cercetătorii au scris că „acestea sunt descoperiri incredibil de interesante, care sunt pe cale să revoluționeze înțelegerea noastră asupra evoluției umane”. Citește și ADN-ul nostru poate fi „piratat”, avertizează oamenii de știință. Hackerii vizează tehnologia de secvențiere genetică „O întrebare la care această analiză ar putea ajuta să răspundem este dacă bărbații și femeile dintre strămoșii și rudele noastre difereau dramatic în ceea ce privește dimensiunea sau trăsăturile”, a declarat Rebecca Ackermann, antropolog biolog la Universitatea din Cape Town, pentru Live Science. De exemplu, analiza proteinelor și a sexului ar putea revela că unele oase interpretate anterior ca aparținând bărbaților și femeilor din aceeași specie erau de fapt indivizi de același sex, dar din linii genealogice diferite. Până în prezent, însă, oamenii de știință au analizat cu succes proteinele doar ale unui număr mic de strămoși ai omului. Dar, în timp ce oamenii moderni au peste 100.000 de proteine în corp, „proteomul” smalțului este minuscul; este compus din doar cinci proteine majore legate de formarea smalțului. Totuși, variația secvențelor proteice poate fi suficientă pentru a diferenția organismele înrudite. Analiza diferențelor dintre aceste proteine probabil nu oferă o rezoluție suficientă pentru a răspunde la întrebări cheie, cum ar fi modul în care erau înrudiți strămoșii și rudele umane antice, a spus Ackermann. De exemplu, cu milioane de ani în urmă, în Africa de Est, mai multe specii de primate bipede au coexistat, dar nu este clar din oasele lor dacă acestea se puteau încrucișa și crea hibrizi fertili. Ar putea proteinele antice să ajute în cele din urmă la răspunsul la această întrebare? Ackermann este prudent optimistă că tehnologia va avansa suficient pentru ca paleoproteomica să clarifice relațiile evolutive dintre grupuri strâns legate. „Dacă putem sau nu să spunem mai multe despre hibridizare este o întrebare bună”, a spus ea. Chiar și așa, proteomele oaselor și smalțului dentar s-ar putea să nu fie niciodată suficient de detaliate pentru a distinge indivizi strâns înrudiți în același mod în care o pot face genomii, a adăugat Ackermann. Dar există șansa ca tehnicile să se îmbunătățească suficient pentru ca oamenii de știință să poată extrage proteine din țesuturi vechi de milioane de ani, a adăugat cercetătorul. Majoritatea proteinelor produse de oameni, inclusiv cele care fac parte din „proteomul întunecat”, nu au fost analizate, ceea ce înseamnă că nu știm prea multe despre rolul lor, au scris Warriner și colegii săi. „Următorii 20 de ani vor aduce cu siguranță multe surprize, pe măsură ce vom începe să aplicăm această putere analitică pentru a răspunde la întrebări vechi despre trecut și pentru a găsi soluții inovatoare la probleme vechi”, au adăugat aceștia.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din salaj

-
-

12:08

Ministerul Finanțelor propose actualizarea accizelor pentru 2025-2028

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat săptămâna trecută un raport privind situația macroeconomică pentru anul 2025, incluzând proiecții pentru anii 2026-2028, în care se propun modificări importante ale accizelor. Documentul este acum deschis dezbaterii publice și prevede actualizarea accizelor pentru produse variate, inclusiv benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, pentru intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2025. Conform raportului, începând cu 1 ianuarie 2025, se va introduce un calendar pentru
Image Description

10:46

Guvernul României alocă 2 miliarde de lei pentru ajutoare financiare pensionarilor cu venituri mici în 2025

Guvernul României a decis să aloce o sumă importantă de 2 miliarde de lei pentru anul 2025, în scopul acordării unui ajutor financiar unic pentru pensionarii cu venituri reduse. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, care a precizat că detaliile și criteriile de accesare a acestei sume nu au fost încă stabilite. Potrivit ministrului, Ministerul Muncii va avea rolul de a determina cine va beneficia de această măsură,
Image Description

10:21

Limba latină nu va mai fi disciplină obligatorie în liceu începând cu 2025

Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională. De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și
Image Description

09:21

Locatarii din Zalău sunt invitați să își desemneze reprezentanți pentru ridicarea cardurilor de acces la insulele ecologice

Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău. Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
Image Description

07:09

Campania Institutului Național de Sănătate Publică privind sănătatea mintală: "Mai multă viață, mai puține ecrane!"

Institutul Național de Sănătate Publică a lansat o campanie dedicată promovării sănătății mintale, având ca temă principală problema dependenței de ecrane. Această inițiativă vine sub sloganul "Mai multă viață, mai puține ecrane!" și își propune să abordeze provocările generate de utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale, în special în rândul tinerilor. Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea generală a indivizilor și nu se limitează doar la absența bolii. Aceasta se referă la
Image Description

Recente din Romania

-
-

18:08

- Externe - Donald Trump anunţă eliminarea votului prin corespondenţă şi a maşinilor de vot, pentru a preveni fraudele la alegeri în SUA

Preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat luni că va semna un ordin executiv pentru a pune capăt votului prin corespondenţă şi a maşinilor de vot, demers menit să „aducă onestitate” la alegerile de la jumătatea mandatului care vor avea loc anul viitor, dar a admis că se aşteaptă la o opoziţie înverşunată din partea adversarilor democraţi care doresc menţinerea acestor practici de votare despre care el afirmă că favorizează fraudele,
Image Description

18:08

- Externe - Video Un videoclip în care un vehicul rusesc flutură steagul SUA și atacă pe frontul din Ucraina a devenit viral și stârnește furie la Kiev

Cel mai înalt consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a condamnat un videoclip viral care arată un vehicul de luptă rusesc flutură steagul american și traversează cu viteză liniile frontului ucrainean. Imaginile arată un transportor blindat de personal M113, fabricat de SUA și capturat de armata rusă, care arborează atât steagul rus, cât și cel american, în timp ce traversează cu viteză un sat din Zaporizhzhia, în estul Ucrainei, potrivit
Image Description

18:02

- Externe - Summitul trilateral Ucraina-Rusia-SUA va avea loc în Europa, la Roma sau Geneva. Budapesta și Helsinki sunt și ele pe listă (Sky News)

Statele Unite și aliații săi au convenit ca un potențial summit trilateral între liderii Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei să aibă loc în Europa. Potrivit Sky News, diplomații americani au cerut omologilor lor europeni să fie pregătiți pentru o eventuală întâlnire trilaterală între Donald Trump, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin la sfârșitul acestei săptămâni, în funcție de rezultatul discuțiilor de astăzi de la Washington și al discuțiilor cu liderii europeni.
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
salaj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Andrei Miroslavescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul salaj
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete