Campania electorală din 2024 și 2025 afectată de fake news-uri
Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Campania electorală din 2024 și 2025 afectată de fake news-uri
Campaniile electorale din 2024 și 2025 au fost marcate de o proliferare a dezinformării online, notează digi24.ro. Mesaje precum „Ne vor trimite copiii la război” sau „suveranitatea țării va fi cedată puterilor străine” s-au răspândit rapid pe rețelele sociale. Sociologii subliniază că politicienii au încurajat temeri colective și au creat dușmani comuni pentru a mobiliza electoratul. Aceste acțiuni sunt îngrijorătoare, mai ales că autoritățile nu mai reușesc să convingă populația de adevărul mesajelor lor.
În ciuda dezmințirilor oficiale, multe persoane nu mai au încredere în instituții. De exemplu, Ministerul Apărării Naționale a condamnat răspândirea de informații false legate de recrutarea tinerilor pentru război, precizând că imaginile cu tehnică militară utilizate în aceste campanii de frică sunt de fapt de la o paradă publică. De asemenea, s-au semnalat mesaje alarmiste în legătură cu legea privind dronelor, care ar induce ideea că armata va primi ordine împotriva protestatarilor.
În perioada 6-8 decembrie, Expert Forum (EFOR) a observat o creștere a activității pe TikTok, cu peste 230 de videoclipuri și 10,5 milioane de vizionări, amplificând astfel propagarea unor teorii conspiraționiste. Printre acestea, se numără și afirmații referitoare la introducerea unor legi homofobe. De exemplu, au circulat afișe în campania din aprilie care susțineau ideea că Nicușor Dan ar dori legalizarea căsătoriei LGBT, alimentând frica din partea unor segmente ale populației.
Sociologul Gelu Duminică explică această situație prin manipularea temerilor și prejudecăților din societate folosite de politicieni. El subliniază că pentru a atrage electoratul, unii politicieni au recurs la tactici de frică, explorând teme sensibile precum migrația sau comunitatea LGBTQ+. „Aceasta este o campanie bazată pe frici, fără argumente solide”, afirmă Duminică.
În această atmosferă de neîncredere, algoritmii rețelelor sociale joacă un rol crucial. Conform consultantului Cristian China Birta, utilizatorii sunt expuși informațiilor care le validează convingerile deja existente. „Algoritmul este conceput să ofere conținut care generează interacțiune, alimentând astfel sala de ecou a ideilor preexistente”, afirmă specialistul.
În concluzie, societatea românească se confruntă cu o problematică majoră, provocată de manipularea informației și de lipsa încrederii în autorități, constituind astfel un teren fertil pentru circulația dezinformării. Gelu Duminică menționează că această tendință reflectă problemele mai profunde ale sistemului educațional românesc, care nu a promovat gândirea critică, lăsând populația expusă la influențe externe.
