Candidatura posibilă a președintelui Iohannis pe listele PNL: semne de întrebare legate de constituționalitate

Candidatura președintelui Klaus Iohannis pe listele PNL pentru Senat generează noi întrebări legate de legalitate și de campania electorală, având în vedere că actualul președinte ocupă cea mai înaltă funcție în stat și ar trebui să se mențină deasupra partidelor politice. Această situație nu este fără precedent, întrucât fostul președinte Ion Iliescu a candidat, de asemenea, pentru un loc în Senat în anul 2004.

La vremea respectivă, Opoziția, reprezentată de Alianța DA, a contestat candidatura lui Iliescu, adresându-se Curții Constituționale. Constituția României, la articolul 84, stipulează că "în timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid și nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată".

Proiectul depus recent de liberali în Parlament ar permite președintelui să candideze ca independent, dar pe lista unui partid. Din păcate, aceasta ridică întrebări cu privire la capacitatea sa de a desfășura o campanie electorală similară cu a altor candidați. Legea în vigoare este neclară, iar nici Codul Electoral, nici Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților nu abordează această situație specifică.

Președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Grebla, a afirmat că președintele nu ar trebui să se implice în campanie, deoarece "Președintele în exercițiu este deasupra partidelor politice și nu are voie să se implice direct sau indirect în campania electorală". De asemenea, în ceea ce privește campania electorală pentru un partid, Grebla s-a arătat reticent, afirmând: "Hai să așteptăm, să vedem. Pe legea actuală, nu. Vedem dacă ea va fi modificată."

În anul 2004, Ion Iliescu a avut o situație similară. Atunci, el dorea un post de senator, iar parlamentarii au adoptat modificări legislative pentru a-i facilita candidatura. Acest lucru a dus la o contestație din partea Alianței DA în fața Curții Constituționale, care susținea că Iliescu nu putea să rămână imparțial în calitate de mediator între puterile statului.

Atât Opoziția de atunci, cât și cei 51 de parlamentari au formulat sesizări referitoare la încălcarea articolelor 80 și 84 din Constituție, susținând că președintele nu își poate menține neutralitatea și echidistanța necesare.

Judecătorii Curții Constituționale au respins aceste sesizări, stabilind că președintele are dreptul să își exercite atribuțiile conform Constituției, chiar și în contextul candidaturii pe listele unui partid. Curtea a susținut că președintele poate fi inclus în perspectivele politice ale țării și că activitatea sa politică nu ar trebui restricționată după expirarea mandatului.

Criticile recente la adresa legislației, care pare să avantajeze doar o singură persoană, președintele în funcție, ar putea duce la modificări ale proiectului de lege în Parlament, conform unor surse politice. Aceste modificări ar putea include adăugarea altor categorii pentru a echilibra situația actuală.