CCR a secretizat averile bugetarilor, contrazicând alte decizii anterioare
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
CCR a secretizat averile bugetarilor, contrazicând alte decizii anterioare
Decizia Curții Constituționale a României (CCR) din joi, care a decis că declaratiile de avere și interese ale bugetarilor nu mai trebuie făcute publice, a stârnit controverse. Potrivit digi24.ro, această hotărâre contrazice alte decizii ale aceleiași instituții din ultimii ani, care arătau importanța transparenței în prevenirea corupției.
În perioada 2012-2014, CCR a emis patru decizii care sustineau că publicarea declarațiilor de avere ajută la lupta împotriva corupției. Aceste decizii au fost semnalate de fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, și de fostul judecător Cristi Danileț. În plus, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus pe atunci de Lia Savonea, a propus schimbări legislative care ar fi permis ocultarea veniturilor soților și a averilor copiilor bugetarilor.
CCR justifică această decizie recentă prin argumentul că se încalcă dreptul la viața privată. Cu toate acestea, aceste motivări sunt în contradicție cu deciziile anterioare ale aceleiași instituții. În 2012, CCR a respins o plângere privind publicarea declarațiilor, invocând chiar dreptul la viața privată, iar în 2013 și 2014 au fost luate decizii similare care susțineau necesitatea transparenței.
Notează publicația potrivit căreia, în 2019, Ana Birchall a transmis o scrisoare către șefa CSM, în care sublinia că depunerea declarațiilor ajută la prevenirea corupției și viza, printre altele, păstrarea publică a informațiilor despre averile soților și copiii bugetarilor. Birchall a afirmat că eliminarea acestor obligații „loveste direct în transparență, în controlul public și în activitatea Agenției Naționale de Integritate”.
De asemenea, ea a adăugat că această decizie ar permite ascunderea averilor și ar face mai dificilă verificarea conflictelor de interese și a incompatibilităților. În opinia sa, această măsură reprezintă o „bresa evidentă” în lupta împotriva corupției.
Conform sursei, argumentele CCR din 2012-2014, care justificau publicitatea declarațiilor, au fost exprimate în decizii precum cele 316/2013, 309/2014 și 495/2014, decizii care acum sunt contrazise de hotărârea recentă a judecătorilor constituționali, care validază secretizarea acestor informații.
