Dezastrul economic cauzat de schimbările climatice este de șase ori mai grav decât se credea anterior. O creștere cu un grad Celsius a temperaturii globale duce la o scădere cu 12% a produsului intern brut mondial, iar climatologii prevăd o creștere de 3°C din cauza arderii continue a combustibililor fosili, până la sfârșitul acestui secol, se spune într-un un nou studiu. Pagubele economice cauzate de schimbările climatice sunt de șase ori mai grave decât se credea anterior, încălzirea globală urmând să micșoreze economia lumii într-un ritm compatibil cu nivelul pierderilor financiare ale unui război purtat continuu, se spune într-o nouă cercetare citată de The Guardian. O creștere cu 1 grad Celsius a temperaturii globale duce la o scădere cu 12% a produsului intern brut (PIB) mondial, au descoperit cercetătorii, o estimare mult mai mare decât cea din analizele anterioare. Lumea s-a încălzit deja cu mai mult de 1°C încă din vremurile preindustriale și mulți cercetători climatologi prevăd că până la sfârșitul acestui secol va avea loc o creștere de 3°C din cauza arderii continue a combustibililor fosili, un scenariu care nu a fost încă revizuit, iar țările vor avea un cost economic enorm. O creștere a temperaturii cu 3°C va provoca „scăderi abrupte ale producției, capitalului și consumului care depășesc 50% până în 2100”, se arată în studiu. Această pierdere economică este atât de gravă încât este „comparabilă cu pagubele economice cauzate de lupta internă și permanentă a unui război”, adaugă acesta. „Va avea loc încă o creștere economică, dar până la sfârșitul secolului oamenii ar putea fi cu 50% mai săraci decât ar fi fost dacă nu ar fi fost schimbările climatice”, a spus Adrien Bilal, economist la Harvard, care a scris lucrare cu Diego Känzig, economist la Universitatea Northwestern. „Cred că toată lumea și-ar putea imagina ce ar face cu un venit de două ori mai mare decât acum. Ar schimba viețile oamenilor”, a mai spus Bilal. Acesta a subliniat că această comparație, cu un război, este făcută pur economic, fără a lua în calcul celelalte pierderi. „Să fim clari, comparația cu războiul este doar în termeni de consum și PIB – toată suferința și moartea din acest război sunt chestiunile importante și nu sunt incluse în această analiză”, a spus Bilal. „Comparația poate părea șocantă, dar în ceea ce privește PIB-ul pur există o analogie acolo. Este un gând îngrijorător.” Lucrarea plasează o estimare mult mai mare a pierderilor economice decât cercetările anterioare, calculând un cost social al carbonului, care este costul în dolari al daunelor cauzate pentru fiecare tonă suplimentară de emisii de carbon, la 1.056 USD pe tonă. Acesta este comparabil cu o scală stabilită de Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) care estimează costul la aproximativ 190 USD pe tonă. Bilal a spus că noua cercetare are o privire mai „holistică” asupra costului economic al schimbărilor climatice, analizându-l la scară globală, mai degrabă, decât pe o țară individuală. Această abordare, a spus el, a surprins natura interconectată a impactului valurilor de căldură, furtunilor, inundațiilor și a altor efecte care se înrăutățesc asupra climei, care dăunează recoltelor, reduc productivitatea lucrătorilor și reduc investițiile de capital. „Au făcut un pas înapoi și au legat impactul local cu temperaturile globale”, a spus Gernot Wagner, economist climatic la Universitatea Columbia, care nu a fost implicat în lucrare, dar spune că este semnificativă. „Dacă rezultatele se mențin, și nu am niciun motiv să cred că nu o vor face, ele vor face o diferență masivă în estimările generale ale daunelor climatice.” Lucrarea a constatat că impactul economic al crizei climatice va fi surprinzător de uniform în întreaga lume, deși țările cu venituri mai mici încep cu un punct mai scăzut al bogăției. Acest lucru ar trebui să stimuleze țările bogate, cum ar fi SUA, subliniază documentul, să ia măsuri pentru reducerea emisiilor de încălzire a planetei în propriul interes economic. Cu toate acestea, chiar și cu reduceri abrupte ale emisiilor, schimbările climatice vor suporta un cost economic mare, se arată în lucrare. Chiar dacă încălzirea globală a fost restrânsă la puțin mai mult de 1,5 °C până la sfârșitul secolului, un obiectiv convenit la nivel global care acum pare să nu fie de atins, pierderile din PIB sunt încă în jur de 15%. „Acest lucru este încă substanțial”, a spus Bilal. „Economia poate continua să crească, dar mai puțin din cauza schimbărilor climatice. Va fi un fenomen cu mișcare lentă, deși impactul va fi resimțit acut atunci când va lovi.” Lucrarea urmează cercetării separate, publicate luna trecută, care a constatat că veniturile medii vor scădea cu aproape o cincime în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără criza climatică. Temperaturile în creștere, precipitațiile abundente și vremea extremă mai frecventă și mai intensă vor cauza distrugeri de 38 de miliarde de dolari în fiecare an până la jumătatea secolului, potrivit cercetării. Ambele lucrări arată clar că costul tranziției de la combustibilii fosili și al reducerii impactului schimbărilor climatice, deși nu este ceva banal, pălește în comparație cu costul schimbărilor climatice în sine. „Schimbările climatice neatenuate sunt mult mai costisitoare decât să nu faci nimic în acest sens, asta este clar”, a spus Wagner.