Miniştri ai guvernului Ciolacu şi-au asumat în scris, „cu toate consecinţele legale de rigoare”, că au nevoie „urgentă” de bani din Fondul de rezervă, chiar dacă asta afectează deficitul bugetar al ţării, potrivit a trei note justificative, asumate de trei miniştri din 2024, în care apare un pasaj neobişnuit: asumarea prin semnătură că miniştri au cunoştinţă de deficitul uriaş, dar că au nevoie de bani urgent. Cele trei note justificative au fost publicate de Europa Liberă care a și vorbit cu două surse din fostul executiv despre problema cheltuirii banilor din fondul de rezervă. Peste 50 de miliarde de lei au fost cheltuite în baza unor semnături pe proprie răspundere ale miniştrilor doar în 2024. Printre „evenimentele neprevăzute” cu care s-a confruntat Guvernul României anul trecut s-au numărat şi alegerile prezidenţiale şi parlamentare – despre care se ştia din 2019, respectiv 2020 că vor avea loc. Ba chiar erau aşteptate să aibă loc încă de la modificarea Constituţiei din 2003, de când mandatul preşedintelui a devenit de cinci ani. Tot „urgente” şi „neprevăzute” au fost şi pensiile – acordate lunar de altfel – pe luna decembrie. Pe 17 decembrie 2024, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, semna un document prin care justifica urgenţa pentru care cerea 167 de milioane de lei de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului (FRB) – adică de la bugetul statului, bani necesari pentru „susţinerea transportului public de călători”, adică subvenţionarea CFR, inclusiv compensarea pierderilor acestei companii din lunile noiembrie şi decembrie 2024, relatează sursa citată, potrivit news.ro. În nota de pe 17 decembrie, ministrul Grindeanu scria că Ministerul Transporturilor îşi asumă „necesitatea, urgenţa, legalitatea, realitatea şi regularitatea categoriilor de cheltuieli menţionate în prezenta notă justificativă”. Sursa citată menţionează că a intrat în posesia a trei astfel de note justificative; pe lângă cea semnată de ministrul Grindeanu în decembrie 2024, una semnată de ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, şi una în numele ministrului Educaţiei, Ligia Deca. Ambele conţin, la final, formulări similare celei scrise de fostul ministru al Transporturilor. De altfel, toţi miniştrii care au cerut bani din Fondul de rezervă şi-au asumat astfel de documente, potrivit a două surse din fostul Executiv citate de publicația amintită. În 11 decembrie 2024, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu cerea alocarea din Fondul de rezervă bugetară a 30 de milioane de lei pentru a vira Casei Naţionale de Pensii Publice banii necesari plăţii integrale a tuturor indemnizaţiilor minime sociale aferente lunii decembrie, banii pe care statul îi alocă pentru ca pensia minimă să fi completată până la valoarea de 1.281 de lei – în cazul pensionarilor care, din contribuţie, nu ajung la această sumă. Bucura-Oprescu a precizat pentru sursa citată că solicitarea sa a respectat legea şi că a fost nevoită să ceară bani din Fondul de rezervă pentru că, în 2024, Guvernul nu a făcut o rectificare bugetară. Ea a mai explicat şi că neplata acelor obligaţii ar fi atras răspunderea penală şi despăgubiri pe care Ministerului Muncii le-ar fi datorat reclamanţilor, argument invocat şi în cererea prin care a solicitat bani din Fondul de rezervă. Cea de-a treia notă, semnată în numele ministrului Educaţiei, Ligia Deca, justifica o alocare de urgenţă în valoare de 30 de milioane de lei pentru transferul unor sume aferente unor proiecte ale universităţilor câştigate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Documentul nu are număr de înregistrare, însă este semnat şi ştampilat. Avizul acordat Ministerului Educaţiei pentru cele 30 de milioane de lei, de pildă, a fost trimis de Ministerul de Finanţe pe 11 decembrie. Dacă nota prin care se cerea avizul era semnată doar de ministru (în numele ei) şi un şef de serviciu din minister, avizul propriu zis emis de Finanţe are nouă semnături – de la ministru, la secretari de stat, până la diverşi directori din minister. „Precizăm că Ministerul Finanţelor avizează proiectul de act normativ din punct de vedere al corectitudinii încadrării în clasificaţie bugetară a sumelor solicitate şi al disponibilităţii fondurilor solicitate în soldul Fondului de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului, oportunitatea deciziei de alocare a sumelor din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului aparţine în exclusivitate Guvernului”, se arăta în aviz. După acest pasaj, în acelaşi aviz, cei nouă şefi din Ministerul Finanţelor aminteau că România se află în procedură de deficit excesiv „şi sunt necesare eforturi suplimentare de reducere a cheltuielilor bugetare”. La final, Ministerul Finanțelor Publice atrăgea atenţia că „deficitul estimat la bugetul general consolidat pe 11 luni ale anului 2024 reprezintă 7,11% din PIB, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când deficitul bugetar a fost de 4,58% din PIB”. Geneza legislativă care avea să permită alocarea, în 2024, a aproximativ 53 de miliarde de lei prin Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia guvernului este OUG 73/2023, adoptată de Guvernul Ciolacu pe 14 septembrie 2023. Ordonanţa a fost iniţiată de Ministerul Finanţelor, condus pe atunci de Marcel Boloş, şi a fost gândită ca o alternativă la rectificarea bugetară. „Diferenţa? Prin Fondul de rezervă, banii se alocă prin hotărâre de guvern, adică sunt la discreţia Executivului, pe când rectificarea bugetară se aprobă în şedinţă comună a celor două camere ale Parlamentului. Guvernul Ciolacu a vrut să evite a doua variantă. OUG 73/2023 stabilea că din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se pot aloca, pe bază de hotărâri ale Guvernului, sume pentru finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ordonatorilor principali de credite”, notează sursa citată. Ordonanţa a fost din capul locului foarte controversată, tocmai pentru că dădea dreptulul Guvernului de a aloca sume în mod discreţionar. Citește și: VIDEO Iohannis, Ciolacu și Ciucă au fost avertizați încă de anul trecut că România se îndreaptă spre dezastru bugetar (Europa Liberă)