Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?
Inapoi

Miturile „raiului” comunist (4): „Ceaușescu a fost un lider bun”. Avea România într-adevăr un cuvânt de spus în plan extern?

Postat cu 14 ore în urmă

Update cu 14 ore în urmă

Timp de citire: 15 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Nationale
Aproape 36 de ani au trecut de când românii au ieșit în stradă și au strigat „Libertate!” și au declanșat o Revoluție sângeroasă care a dus la căderea Regimului Ceaușescu. Dar, în mod paradoxal, după acești zeci de ani de libertate și democrație, ideea că în comunism „era mai bine” a crescut în popularitate. Generațiile s-au schimbat, iar astăzi părerea față de dictatură se formează, mai degrabă, din povești și frustrările generate de situația economică actuală. Digi24.ro a încercat să afle, cu ajutorul specialiștilor, cât este adevăr și cât este minciună în miturile care circulă în aceste zile. Mai jos, ultimul episod din serialul - Miturile „raiului” comunist-, în care prezentăm, din perspectiva istoricilor, cât de răspândită era corupția în stat, dar mai ales cum era văzută România pe plan extern și în ce context Nicolae Ceaușescu s-a bucurat de o relativă deschidere din partea Occidentului.Peste jumătate dintre românii chestionați (55,8%), potrivit unui sondaj INSCOP publicat pe 22 iulie, consideră că regimul comunist a fost, mai degrabă, un lucru bun pentru România. Detalii, aici. Printre argumentele invocate de cei care privesc cu nostalgie spre perioada de dinainte de 1989 se află ideea că „Ceaușescu a fost un lider bun”. Din această percepție derivă convingeri precum: „înainte era mai puțină corupție”, „România era respectată pe plan extern pentru că Ceaușescu discuta cu toți liderii importanți ai lumii” sau că țara noastră „acționa exclusiv în interes propriu”. Dar cât de reale sunt aceste afirmații? La fel ca în primele trei episoade (disponibile AICI, AICI și AICI), Digi24.ro analizează dacă aceste convingeri se bazează pe adevăruri istorice sau dacă sunt doar proiecții idealizate, născute din dezamăgirea și frustrarea față de realitățile României de astăzi. Cosmin Popa, istoric:„Corupția în comunism era structurală, pătrunsă până în cele mai intime fibre ale societății și se aplica fără excepție în toate domeniile. Începea de la vârful statului și se sfârșea la baza societății, acolo unde oricine putea să își convertească resursele și cunoștințele profesionale în bunuri și servicii deficitare”. Citește și: Miturile „raiului” comunist (1). Cum erau, de fapt, educația, sănătatea și siguranța cetățeanului de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu Mădălin Hodor, istoric: „Comunismul a fost esențialmente un regim al corupției. Corupția în comunism era generalizată.” „Toată lumea dădea șpagă, toată lumea primea, toți încercau să se descurce într-un fel sau altul. Nu puteai să mergi până la doctor dacă nu dădeai ceva. Comerțul la negru era singurul comerț care funcționa și, în felul acesta, oamenii își procurau cele necesare traiului. Corupția era esența sistemului comunist. Corupția din perioada postdecembristă a fost moștenită de la acea corupție generalizată din perioada comunistă”. Cosmin Popa, istoric:„Instituțiile statului nu erau eficiente pentru că, pur și simplu, nu își propuneau să fie în slujba cetățeanului. În comunism, instituțiile erau în slujba statului și a partidului și apoi în slujba dictatorului. E mai degrabă o percepție care ține de folclor decât de realitate” „Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu.” Mădălin Hodor, istoric:„Instituțiile statului funcționau doar ca niște ghișee unde se executau indicațiile și directivele partidului. Nu existau instituții cum există astăzi. Singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe: „Înainte de decembrie ’89, și câțiva ani după Revoluție, România era o țară cu probleme, atât interne cât și externe. Nu putem separa politica internă de cea externă. Ne aducem aminte de celebrul enunț al lui Titulescu – ‘Dați-mi o politică internă bună și vă voi da o politică externă bună’. În timpul ‘primului Ceaușescu’ – perioada 1965–1973 – există o formă de emancipare în politica externă, dar foarte limitată. Se făceau concesii regimului Ceaușescu pentru a-l desprinde de sovietici Ceaușescu nu semăna întru totul cu ceilalți lideri comuniști. Englezii vedeau în România un caz aparte, care ar trebui încurajat. Mai ales după ce președintele Nixon, fiind primul președinte american care vizitează Bucureștiul în ’69 – prima țară comunistă pe care o vizitează un președinte american – deschide această direcție. Președintele Carter, în ’73, îi spune lui Ceaușescu la Casa Albă: ‘Salut liderul unei mari națiuni’. Se făceau concesii acestui regim pentru ca el să se desprindă de mainstream-ul rigid al sovieticilor. Citește si: Miturile „raiului” comunist (2). Erau într-adevăr mai bune mâncarea, filmele și muzica pe vremea lui Nicolae Ceaușescu? Tendință care se schimbă apoi în anii ’80, când vedem un revers crunt al acestei prime politici de emancipare. Ceaușescu nu mai seamănă nici cu liderii comuniști în ceea ce privește politica internă, care, în multe țări comuniste, se destinde. Magazinele românești se golesc, în apartamente e frig, literatura nu există, granițele rămân închise. Și ceea ce obținuse Ceaușescu în anii ’70 – clauza națiunii celei mai favorizate, relații privilegiate nu doar cu celelalte țări comuniste, ci și cu Statele Unite – toate astea dispar. SUA retrag clauza națiunii celei mai favorizate României. Țara cunoaște un regim de izolare teribilă”. Mădălin Hodor, istoric:„E adevărat că o perioadă după 1968 Nicolae Ceaușescu a avut un ‘boom’ în ceea ce privește relațiile internaționale, îndeosebi cu țările occidentale. După anii ’80 am ajuns să avem relații diplomatice doar cu dictatori de prin Africa. Oamenii își amintesc probabil de acea perioadă de după 1968, când Ceaușescu mimează rolul de dizident în lagărul sovietic și are un discurs de condamnare a intervenției sovietice în Cehoslovacia. Occidentul a văzut în Ceaușescu o posibilitate de a crea probleme în lagărul comunist După 1968, Occidentul, care a văzut în Ceaușescu o posibilitate de a crea niște probleme în plan intern în lagărul comunist, l-a potențat pe Ceaușescu și l-a instrumentalizat. Nici nu a fost greu, dată fiind lipsa de cultură a lui și incompetența crasă a celor din jur. A fost foarte ușor pentru diplomații francezi, britanici și americani să îl încânte pe Ceaușescu cu tot felul de lucruri, astfel încât să pară că e ascultat și respectat la nivel internațional. Nu era decât un joc al diplomației occidentale pentru a folosi ceea ce ei credeau că este o breșă. 'Ceaușescu a început să îi supere pe sovietici? Atunci hai să îl chemăm peste tot. Și cu cât îl lăudăm și îl elogiem, cu atât o să se supere sovieticii.' Acest lucru a alimentat megalomania lui Ceaușescu. El chiar a fost convins că toate aceste chestiuni se datorau geniului lui, capacității extraordinare și rolului pe care era destinat să îl joace în relațiile internaționale. Nu a fost niciodată o chestiune serioasă care să țină de o diplomație excepțională dusă de România. Când Ceaușescu nu a mai fost util acestui joc, lucrurile s-au terminat abrupt, la sfârșitul anilor ’70. Nimeni nu îl mai invita pe Ceaușescu.” Citește și: Miturile „raiului” comunist (3). Ceaușescu a plătit datoria externă, dar cu costuri uriașe pentru populație. Era România mai bogată? Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe: „România nu era o țară suverană. Era o țară înregimentată Pactului de la Varșovia, Pactului CAER (n.red Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) – care era organismul economic, să zicem varianta UE pentru răsăritul comunist al Europei. Nu lua hotărâri de una singură. Să vă dau un exemplu, în ’78–’79 avea loc Revoluția din Iran. România cumpăra din Iran petrol de calitate, pe baza căruia a și construit rafinăriile de la Năvodari. Când cade regimul din Iran, se stopează și importul de petrol de acolo, pentru care România plătea în barter, adică trimitea locomotive diesel, ferestre etc. În acel moment, Ceaușescu este obligat, pentru că România rămâne fără petrolul iranian, să apeleze la URSS. Sovieticii spun: ‘Primești petrol, dar cu o singură condiție – îl plătești în valută forte, cu care prietenii tăi occidentali achită petrolul când îl cumpără din URSS.’ Este unul dintre motivele sărăcirii în anii ’80, pentru că toate cheltuielile, deși foarte reduse, se făceau în valută”. România depindea de resursele de la sovietici Mădălin Hodor, istoric: „Era un discurs foarte frumos ideologic. Părea că ne gestionăm singuri. În realitate, România nu era atât de independentă și sigură pe sine. Depindea în mare parte de resurse economice și naturale pe care, până în 1989, ni le dădeau sovieticii sau alții.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din salaj

-
-

12:08

Ministerul Finanțelor propose actualizarea accizelor pentru 2025-2028

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat săptămâna trecută un raport privind situația macroeconomică pentru anul 2025, incluzând proiecții pentru anii 2026-2028, în care se propun modificări importante ale accizelor. Documentul este acum deschis dezbaterii publice și prevede actualizarea accizelor pentru produse variate, inclusiv benzină, motorină, gaz lichefiat, cărbune și electricitate, pentru intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2025. Conform raportului, începând cu 1 ianuarie 2025, se va introduce un calendar pentru
Image Description

10:46

Guvernul României alocă 2 miliarde de lei pentru ajutoare financiare pensionarilor cu venituri mici în 2025

Guvernul României a decis să aloce o sumă importantă de 2 miliarde de lei pentru anul 2025, în scopul acordării unui ajutor financiar unic pentru pensionarii cu venituri reduse. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, care a precizat că detaliile și criteriile de accesare a acestei sume nu au fost încă stabilite. Potrivit ministrului, Ministerul Muncii va avea rolul de a determina cine va beneficia de această măsură,
Image Description

10:21

Limba latină nu va mai fi disciplină obligatorie în liceu începând cu 2025

Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională. De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și
Image Description

09:21

Locatarii din Zalău sunt invitați să își desemneze reprezentanți pentru ridicarea cardurilor de acces la insulele ecologice

Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău. Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
Image Description

07:09

Campania Institutului Național de Sănătate Publică privind sănătatea mintală: "Mai multă viață, mai puține ecrane!"

Institutul Național de Sănătate Publică a lansat o campanie dedicată promovării sănătății mintale, având ca temă principală problema dependenței de ecrane. Această inițiativă vine sub sloganul "Mai multă viață, mai puține ecrane!" și își propune să abordeze provocările generate de utilizarea excesivă a tehnologiilor digitale, în special în rândul tinerilor. Sănătatea mintală este esențială pentru bunăstarea generală a indivizilor și nu se limitează doar la absența bolii. Aceasta se referă la
Image Description

Recente din Romania

-
-

21:14

- Constanta - Bacalaureat 2025, sesiunea de toamnă: proba la alegere a profilului și specializării se desfășoară miercuri

Dintre aceştia, aproximativ 18.200 provin din promoţia curentă, iar alţi circa 12.000 din promoţiile anterioare. Candidaţii vor susţine fie toate probele, fie doar pe cele pe care nu le-au promovat în sesiunile trecute, în funcţie de rezultatele recunoscute anterior. Accesul în sălile de examen este permis pe baza unui act de identitate valid, până la ora 8:30. Probele încep la ora 9:00. Pe data de 11 august, candidații au susțint
Image Description

21:11

- Sibiu - CJ Sibiu, după dezvăluirile microbuzelor electrice la suprapreț: la Sibiu au fost cele mai ieftine din PNRR. Luna viitoare vor fi iar testate cele de la Aveuro

Cei 148.000 de euro (echivalentul în lei), la care se adaugă TVA, plătiți de Consiliul Județean Sibiu pentru un microbuz electric de 16 +1 locuri, reprezintă cel mai mic preț pe care o administrație județeană l-a achitat pentru un astfel de mijloc de transport, transmit reprezentanții instituției. Precizările sunt făcute în contextul dezvăluirilor făcute de Reporter de Iași, potrivit cărora o firmă apropiată PNL a vândut în toată țara microbuze
Image Description

21:09

- Nationale - Mesajul lui Nicușor Dan, după vizita în Republica Moldova: „Să rămânem uniţi, să preţuim ceea ce ne apropie”

Preşedintele Nicuşor Dan a transmis un mesaj pe rețelele sociale după vizita în Republica Moldova. „Aceste zile petrecute dincolo de Prut ne-au reamintit cât de puternice sunt legăturile dintre România şi Republica Moldova,” se arată în mesajul președintelui. „Aceste zile petrecute dincolo de Prut ne-au reamintit cât de puternice sunt legăturile dintre România şi Republica Moldova. Să rămânem uniţi, să preţuim ceea ce ne apropie şi să privim cu încredere
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
salaj WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Maria Popescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul salaj
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete