Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, este celebrată în fiecare an la 50 de zile după Învierea Domnului (Paști) și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului. Potrivit digi24.ro, praznicul este sărbătorit timp de două zile în calendarul ortodox: duminică, 8 iunie, și luni, 9 iunie, această din urmă fiind recunoscută ca zi liberă pentru angajați, iar în cultura populară este considerată o zi specială de munte și tradiție.
Update cu 1 zi în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, este celebrată în fiecare an la 50 de zile după Învierea Domnului (Paști) și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului. Potrivit digi24.ro, praznicul este sărbătorit timp de două zile în calendarul ortodox: duminică, 8 iunie, și luni, 9 iunie, această din urmă fiind recunoscută ca zi liberă pentru angajați, iar în cultura populară este considerată o zi specială de munte și tradiție.
Ziua de Rusalii comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, un eveniment relatat în Faptele Apostolilor (capitolul 2), considerat momentul în care s-a înființat Biserica. După ce au primit Duhul Sfânt, apostolii au început să predice Evanghelia în mai multe limbi și să convertească oameni din diverse popoare, contribuind la extinderea rapidă a comunității credincioșilor. Această sărbătoare are o însemnătate profundă religioasă, dar și tradițională, fiind însoțită de obiceiuri populare menite să aducă noroc și să alunge spiritele rele.
Conform sursei menționate, în tradiția românească, cel mai cunoscut obicei de Rusalii este dansul calusarilor, practicat în special în Oltenia și Muntenia. Tineri îmbrăcați în costume tradiționale dansează și cântă pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce sănătate și noroc. În ziua de Rusalii, credincioșii comemorează "limbile de foc" pogorâte asupra Apostolilor, simbolizate prin frunze de nuc și de tei, considerate purificatoare și protectoare. Aceste frunze sunt aduse la biserică pentru a fi sfințite și apoi păstrate acasă, lângă icoane sau pe uși și ferestre.
Tradițiile populare recomandă evitarea muncilor agricole sau a activităților gospodărești, pentru că se crede că orice muncă în această perioadă poate mâhni spiritele. De asemenea, nu se intră în pădure și nu se doarme afară, fiind considerat riscant, pentru că Rusaliile pot răpi sufletul celor neatenți. Femeile nu au voie să spele rufe sau să facă treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul. În ajunul Rusaliilor, cunoscut ca Mosii de vară, se face pomenirea celor morți, fiind obișnuit ca în această zi să se împartă colaci, mâncare și băutură pentru sufletele celor adormiți.
Notează că aceste tradiții și obiceiuri se păstrează cu drag în cultura populară românească, pentru a proteja gospodăriile și a aduce noroc.
