Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan au pus capăt, pentru moment, unei perioade îndelungate de incertitudine politică. Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală bazate pe impozite și cheltuieli, care, potrivit estimărilor agenției Standard & Poors, ar trebui să contribuie la reducerea deficitului la aproximativ 7,7 % din PIB în 2025 și la 6,4 % din PIB în 2026, de la 9,3 % în 2024. Agenția menține ratingul României, dar și perspectiva negativă a acesteia. Măsurile fiscale ale guvernului sunt luate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat, printre altele, de încetinirea economiei, inflația ridicată și în creștere și un deficit ridicat al contului curent (CC), apreciază analiza S&P. De asemenea, Agenția Standard & Poors observă provocări politice legate de punerea în aplicare a planului de consolidare fiscală. Agenia a confirmat ratingurile de credit suveran „BBB-/A-3” acordate României. Perspectiva rămâne negativă, dar evităm retrogradarea la „junk”. Perspectiva negativă reflectă opinia agenției că riscurile legate de finanțele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunțate. S-ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora. De asemenea, s-ar putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste ipotezele actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent mare și persistent al țării se deteriorează. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă ajustarea fiscală a României nu reduce deficitele de cont curent sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ. Agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice. „Guvernul se bucură de o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să adopte o serie de măsuri de consolidare fiscală. Impactul fiscal global al măsurilor este de 1,1 % din PIB în 2025 și de 3,5 % din PIB în 2026, repartizat relativ uniform între măsurile legate de venituri și cheltuieli. În opinia noastră, și având în vedere efectele secundare asupra economiei, acest lucru va contribui la reducerea deficitului sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, care a fost cel mai ridicat nivel din 2009. Înțelegem, de asemenea, că guvernul intenționează să adopte măsuri suplimentare sub forma a două pachete de reforme în următoarele luni, care ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât inițiativele deja adoptate. Corectarea fiscală, precum și eforturile de reformă mai stricte în conformitate cu Planul de redresare și reziliență (RRP) al țării, vor contribui, în opinia noastră, la accelerarea fluxului de fonduri UE către România. În general, România are încă dreptul la aproape 18 miliarde EUR, aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025, din Facilitatea de redresare și reziliență (RRF) până în 2026, precum și la peste 26 miliarde EUR, sau peste 7% din PIB, în cadrul Cadrului financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Aceste fonduri vor sprijini creșterea economică și vor contribui la finanțarea deficitului extern în următorii ani”, se arată în analiză. „Previziunile noastre de bază, care stau la baza menținerii ratingurilor „BBB-” pentru România, includ menținerea de către guvern a deficitului dublu ridicat al țării. Cu toate acestea, considerăm că există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică ambițioasă a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă. Corectarea fiscală are loc în contextul mai multor provocări economice: Creșterea economică a încetinit considerabil de anul trecut, iar măsurile de consolidare vor afecta și mai mult economia, ceea ce ne-a determinat să reducem prognozele privind creșterea PIB-ului la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026. Deficitul contului curent al României va rămâne ridicat și ne așteptăm ca înăsprirea fiscală să îl reducă doar parțial, până la 7,5% din PIB în medie până în 2028. Inflația rămâne printre cele mai ridicate din regiunea Europei Centrale și de Est și ne așteptăm ca creșterea prețurilor la energia electrică și măsurile fiscale, inclusiv majorarea cotelor de TVA, să împingă inflația către 9% în următoarele câteva luni. Nivelurile ridicate ale inflației reprezintă o provocare pentru Banca Națională a României (BNR), care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în ciuda încetinirii economiei”, arată S&P. Noul guvern condus de premierul Bolojan a adoptat rapid un set de măsuri de consolidare, cea mai importantă încercare de corecție fiscală a României de la criza financiară globală din 2008. Măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil și la încetinirea economiei, apreciază S&P. Un aspect pozitiv este că agenda de corecție fiscală și reformă a noului guvern va contribui la deblocarea fondurilor UE. Alegerile prelungite din România s-au încheiat. „Anul electoral super” 2024 din România a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare și s-a încheiat cu anularea de către Curtea Constituțională a României a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, pe motivul unei presupuse interferențe din partea unor surse străine. Decizia a contribuit la tensionarea climatului politic, după ce au avut loc mai multe proteste în urma deciziei Curții. Alegerile prezidențiale au fost repetate la începutul lunii mai și s-au soldat cu victoria candidatului independent Nicușor Dan asupra candidatului anti-establishment George Simion. Între timp, guvernul anterior, condus de premierul Marcel Ciolacu, a demisionat după ce candidatul său la președinție nu a reușit să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. După o scurtă perioadă interimară, Ilie Bolojan a fost numit în funcția de prim-ministru, amintește agenția. „Prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reforme și corectarea fiscală, susținut de președinte și de o largă majoritate parlamentară, dar ne așteptăm la riscuri politice persistente legate de punerea în aplicare a acesteia. Actualul guvern este format din patru partide: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvă România (USR), pro-reformistă, și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Un grup de delegați independenți are, de asemenea, o pondere importantă; împreună, aceștia dețin aproape două treimi din locurile din Parlament. Cu toate acestea, ne așteptăm ca punerea în aplicare a mai multor măsuri de reformă, precum și agenda strictă de consolidare să pună la încercare coeziunea coaliției guvernamentale în următorii doi ani. În plus, menționăm că mandatul prim-ministrului Bolojan va expira la sfârșitul anului 2026, în cadrul unui acord de împărțire a puterii cu PSD (conform căruia el trebuie să-și transfere funcția unui partener de coaliție). Acest lucru afectează perspectivele agendei de reformă și ale politicii fiscale după 2026, în special în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028. Corectarea fiscală va suprima și mai mult ceea ce consideram a fi perspective de creștere slabă pentru acest an. Am redus prognoza noastră de creștere reală la 0,3 % pentru acest an (de la 1,8 % anterior) și la 1,3 % pentru 2026 (de la 2,6 %). Creșterea economică a încetinit deja anul trecut, până la 0,8% (față de o medie de 4% în perioada 2021-2023), iar această tendință a continuat pe tot parcursul primei jumătăți a anului 2025. Cererea internă a încetinit, din cauza creșterii salariale mai reduse și a unei ușoare relaxări a pieței muncii (față de nivelurile istorice scăzute ale șomajului înregistrate în 2023 și 2024). Cu toate acestea, cererea de importuri a rămas ridicată, în timp ce cererea externă s-a redus, parțial din cauza încetinirii cererii din partea principalilor parteneri comerciali ai României din UE, inclusiv Germania. Pentru 2026, ne așteptăm ca redresarea cererii externe și creșterea investițiilor finanțate de UE să susțină o ușoară relansare a creșterii economice”, se notează în analiza Agenției S&P. Deblocarea fondurilor UE pentru investiții publice va stimula creșterea economică pe termen mediu. În acest context, politica fiscală și agenda de reforme a guvernului ar trebui să contribuie la deblocarea fondurilor care sunt potențial disponibile pentru România. Țara se află sub procedura de deficit excesiv a UE din 2020 și multe obiective importante din PRR nu au fost atinse, ceea ce a dus la întârzieri în disponibilitatea fondurilor UE pentru România. Fonduri UE în valoare de aproximativ 44 de miliarde EUR, reprezentând peste 12 % din PIB-ul estimat pentru 2025, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului cadru financiar multianual 2021-2027 și în cadrul RRF. Aceste fonduri vor permite investiții mai mari în sectoare precum tranziția energetică, transporturile și sănătatea, scrie S&P. Economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, printre care tendințele demografice nefavorabile, care vor persista. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea încetini din ce în ce mai mult creșterea economică, în absența unor eforturi de reformă menite să remedieze neconcordanțele dintre cererea și oferta de competențe sau să îmbunătățească mediul de afaceri și, în ultimă instanță, să încetinească emigrația netă. În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă din România a scăzut cu aproximativ 1,1 % pe an și ne așteptăm ca această scădere să se modereze doar marginal în următorii ani. „Ne așteptăm ca deficitele să se reducă la sub 6 % până în 2028. Cu toate acestea, aceasta înseamnă că datoria publică netă va crește la peste 60 % din PIB până în 2028, iar dobânzile vor depăși 9 % din veniturile publice până în acel an. Nivelurile inflației, deja printre cele mai ridicate din regiune, vor crește în continuare din cauza majorării prețurilor la energia electrică, a creșterii TVA și a accizelor, precum și a altor factori, ajungând la aproximativ 9 % în lunile următoare. În pofida ajustării fiscale și a încetinirii economiei, deficitele CA vor rămâne ridicate în următorii ani, dar vor fi parțial acoperite din fonduri UE”, notează S&P. Măsurile de ajustare fiscală anunțate recent vizează reducerea deficitului public general al României în acest an și în anul următor, de la un nivel foarte ridicat de 9,3 % din PIB în 2024. Măsurile sunt relativ echilibrate între măsuri pe partea de venituri și includ în principal: Reducerea investițiilor publice nefinanțate din fonduri UE cu 0,5 % din PIB în 2025. Creșterea accizelor și a celor două cote de TVA, precum și reclasificarea mai multor produse în categoria cu TVA mai mare, cu un impact fiscal estimat la 0,4 % din PIB în 2025 și 1,1 % din PIB în 2026. Mai multe majorări de impozite (de exemplu, impozitul bancar și extinderea impozitului pe sănătate), echivalente cu 0,1% din PIB în 2025 și 0,4% din PIB în 2026. Reduceri ale bonusurilor din sectorul public și reduceri țintite ale cheltuielilor pentru educație și sănătate de aproximativ 0,1% din PIB în 2025 și 0,3% din PIB în 2026. Înghețarea salariilor din sectorul public în 2026, în valoare de 1,4% din PIB. În opinia noastră, pachetele ar trebui să fie suficiente pentru a reduce deficitul bugetar la 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% din PIB în 2026, dar semnalăm câteva rezerve. În primul rând, considerăm că efectele secundare ale acestor măsuri asupra economiei ar putea fi mai mari, ceea ce ar putea, în ultimă instanță, să le diminueze impactul. În al doilea rând, măsurile de consolidare luate de guvernul anterior s-au dovedit până în prezent ineficiente în reducerea deficitului în acest an, motiv pentru care vom monitoriza îndeaproape eficacitatea noilor măsuri. În fine, semnalăm riscurile de execuție, în special în ceea ce privește unele dintre măsurile care vor intra în vigoare în 2026”, arată analiza citată. „Perspectivele fiscale după 2027 rămân incerte, în opinia noastră, în special având în vedere că prim-ministrul Bolojan va demisiona la sfârșitul anului 2026, în cadrul unui acord de împărțire a puterii cu PSD. Reformele fiscale structurale planificate, inclusiv cele care vizează creșterea eficacității administrației fiscale și îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat, vor asigura continuarea consolidării după 2027, dar câștigurile fiscale generate vor fi probabil modeste. Este important de menționat că Comisia Europeană a semnalat că ajustarea fiscală implicată de aceste măsuri este suficient de amplă pentru ca țara să înceapă să primească fonduri din RRF, în ciuda faptului că țara rămâne sub PDE. În ciuda reducerii deficitului global, datoria publică, fără activele lichide ale statului, va continua să crească în următorii ani, depășind 60 % din PIB până în 2027. Considerăm că țara va trebui să își sporească dependența de piețele internaționale pentru a-și finanța nevoile. România a înregistrat rezultate solide în ceea ce privește emisiunea de obligațiuni în valută străină în ultimii ani. În plus, sunt disponibile surse de finanțare externă sub forma componentei de împrumut din RRF și de la instituții financiare paneuropene”, scrie S&P. Peste 50% din datoria publică este denominată în valută străină, în principal în euro. România va continua, de asemenea, să apeleze la piața internă, inclusiv prin vânzarea de obligațiuni de retail, în pofida expunerii deja substanțiale a sectorului bancar intern față de administrația publică, care se ridică la aproape 30% din activele sale. În contextul unor cerințe de finanțare mai ridicate, estimăm că cheltuielile cu dobânzile vor reprezenta, în medie, 8,7% din veniturile publice între 2025 și 2028. „Consolidarea fiscală va contribui la reducerea treptată a deficitului contului curent al României la 7,5% din PIB în medie între 2025 și 2028, de la 8,4% din PIB în 2024. Ne așteptăm ca deficitul comercial cu bunuri să rămână ușor sub 9% din PIB în următorii ani, reflectând cererea internă ridicată și unele probleme de competitivitate subiacente. În consecință, nevoile brute de finanțare externă vor rămâne peste 100 % din încasările din contul de capital și din rezervele utilizabile, în medie, în perioada 2025-2028. Cu toate acestea, ne așteptăm ca mixul de finanțare externă să beneficieze de creșterea fluxurilor de fonduri din UE în următorii ani, după o scădere temporară în 2024. În ansamblu, intrările de investiții nerambursabile din partea UE și investițiile străine directe ar putea acoperi în medie aproximativ 50 % din deficitele contului curent, sprijinind poziția de rezervă a BNR. Estimăm că rezervele vor rămâne la aproximativ 4,5 luni de plăți din contul curent în următorii trei ani. Chiar și așa, ne așteptăm ca datoria externă netă restrânsă a României (indicatorul nostru preferat pentru datoria externă, care scade din datoria externă brută numai activele externe lichide ale sectorului public și privat) să crească până la aproximativ 49 % din încasările din contul de capital până în 2028, cu aproape 20 de puncte procentuale peste nivelul din 2022. Acest lucru se datorează în principal împrumuturilor contractate de guvern în străinătate. În perioada 2020-2024, stocul datoriei externe a guvernului a crescut de 2,4 ori, până la peste 100 de miliarde EUR, sau aproape 29% din PIB-ul estimat pentru 2025”, notează sursa citată. „Efectele politicii fiscale prociclice anterioare și creșterea puternică a salariilor în 2023 și 2024 înseamnă că nivelurile inflației rămân printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est, la 5,8 % în iunie anul acesta. Ne așteptăm ca inflația să crească brusc în următoarele luni, posibil până la aproape 9 %, ceea ce va duce la o inflație medie de peste 7 % în cursul anului 2025. Principalele motive ale acestei creșteri accentuate includ creșterea prețurilor la energia electrică, care anterior beneficiau de subvenții, majorarea cotelor de TVA, creșterea accizelor și o ușoară depreciere a leului românesc față de euro începând din luna mai. Deși aceste efecte vor fi în mare parte tranzitorii, ne așteptăm ca inflația să rămână peste ținta BNR de 2,5% (plus sau minus un punct procentual) cel puțin în următorii doi ani. Aceste perspective inflaționiste reprezintă o provocare pentru banca centrală și ne așteptăm ca BNR să mențină probabil ratele dobânzilor stabile în următoarele câteva luni. În plus, după primul tur al alegerilor prezidențiale din mai, România a traversat o perioadă de volatilitate ridicată a piețelor și de presiuni asupra cursului de schimb, pe care BNR a încercat să le atenueze prin intervenții substanțiale pe piața valutară. De atunci, NBR și-a reconstituit o parte din rezervele sale, pe fondul emisiunilor de obligațiuni externe ale guvernului și al influxului de fonduri din UE, ambele fiind de așteptat să continue în lunile următoare. Sectorul bancar din România este predominant deținut de investitori străini și finanțat în mare parte din depozite, ceea ce considerăm a fi un risc limitat pentru guvern. Creditele neperformante rămân în categoria de risc scăzut, conform definiției Autorității Bancare Europene, în ciuda unei creșteri marginale. Profitabilitatea în 2024 a scăzut ușor față de nivelul maxim atins în 2023, iar indicatorii de capital și lichiditate rămân sănătoși. Creditele acordate sectorului privat se mențin la aproximativ 23 % din PIB, reflectând un nivel redus al intermediului financiar. Expunerea ridicată a sectorului bancar la creditele pentru construcții și imobiliare, alături de nivelul crescut al îndatorării întreprinderilor și ponderea considerabilă a creditelor în valută, ar putea pune în pericol stabilitatea financiară în cazul în care riscurile asociate s-ar materializa”, scrie Agenția Standard & Poors.