Ucraina, potențial jucător-cheie în piața globală a metalelor rare

Ucraina ar putea să își asume un rol important în competiția internațională pentru metalele rare, resurse esențiale pentru industrie și tehnologie. Această informație a fost publicată recent de cotidianul britanic The Guardian. În contextul în care Statele Unite depind semnificativ de China pentru aceste materii prime strategice, fostul președinte Donald Trump a propus un acord prin care Ucraina să devină o sursă alternativă de aprovizionare, în schimbul ajutorului american.

Metalele rare, a căror aprovizionare Trump își propune să o obțină din Ucraina, sunt cruciale pentru industriile care dezvoltă computere, baterii și tehnologii energetice avansate. Aceste metale, univers cunoscute sub denumirile de disprosiu, neodim și ceriu, fac parte dintr-un grup de 17 elemente chimice. Deși sunt numite "rare", ele sunt, de fapt, abundente în scoarța terestră. Conform unei evaluări din 2024 realizate de United States Geological Survey, există 110 milioane de tone de zacaminte de metale rare la nivel global, dintre care 44 de milioane în China, care este cel mai mare producător din lume.

Metalele rare, extrase din concentrații foarte mici în minereuri, necesită procesarea unor cantități enorme de rocă pentru a obține produsul rafinat, de obicei sub formă de pulbere. Fiecare dintre cele 17 metale rare are aplicații industriale variate. De exemplu, europiul este utilizat în ecranele televizoarelor, ceriu poate fi folosit pentru lustruirea sticlei, iar lantanul îmbunătățește eficiența convertizoarelor catalitice ale automobilelor. Neodimul și disprosiul ajută la fabricarea magneților de înaltă putere, ce se folosesc în turbinele eoliene.

Fostul președinte Trump a adus în discuție dorința de a crea un acord prin care Ucraina să asigure aprovizionarea cu metale rare, o idee care a fost, de altfel, susținută și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. China a profitat, de-a lungul decadelor, de rezervele sale bogate de metale rare, investind în rafinarea acestora, adesea fără reglementările de mediu aplicate în Occident. De asemenea, Beijing deține numeroase brevete în procesarea acestora, un aspect care reprezintă un obstacol pentru companiile din alte țări ce doresc să pătrundă pe piață.

Chiar dacă există rezerve de metale rare în multe colțuri ale lumii, multe firme aleg să exporte minereurile brute în China pentru rafinare, sporind astfel dependența globală de acest stat. Statele Unite și Uniunea Europeană importă majoritatea metalelor rare din China, dar ambele entități sunt în căutarea unor soluții pentru a-și crește producția internă și a îmbunătăți reciclarea materialelor pentru a reduce dependența de Beijing.

Tensiunile comerciale între SUA și China au crescut în 2019, perioadă în care presa de stat chineză a sugerat posibilitatea de a opri exporturile de metale rare către SUA, ca răspuns la politicile americane. De asemenea, Japonia a trăit o experiență similară în 2010, când China a blocat livrările de metale rare în urma unei dispute teritoriale. În urma acestui incident, Japonia a investit semnificativ în diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv prin parteneriate cu companii din alte țări.

Metalele rare au fost clasificate de către SUA ca resurse strategice esențiale, fiind incluse pe lista materialelor critice. Aceasta cuprinde și alte elemente precum tungstenul, telurul, bismutul, molibdenul și indiul, care au aplicații în tehnologii avansate, energie curată și securitate națională. În cadrul actualelor tensiuni comerciale, China a anunțat restricții la exportul acestor minerale, invocând necesitatea de a-și proteja interesele naționale. Pe măsură ce competiția pentru aceste resurse se intensifică, Ucraina ar putea deveni un jucător esențial în furnizarea de metale rare pentru Occident, oferind Statelor Unite o alternativă la dependența de resursele chinezești.