Schimbări legislative în domeniul asistenței maternale: rețeaua de asistență este feminizată, îmbătrânită și cu educație medie-scăzută

În nota de fundamentare a noilor modificări legislative, se subliniază că rețeaua de asistență maternală este predominant formată din femei, este îmbătrânită și prezintă un nivel mediu-scăzut de educație. De asemenea, majoritatea persoanelor din acest domeniu nu au experiență de lucru cu copiii cu dizabilități, ceea ce a dus la necesitatea unor schimbări riguroase.

Proiectul definește clar ce înseamnă un asistent maternal. "Asistentul maternal este persoana fizică, atestată în condițiile prezentei ordonanțe, angajată a direcției generale de asistență socială și protecția copilului, care asigură la domiciliul său creșterea și îngrijirea copilului pe perioada aplicării măsurii de protecție specială a plasamentului, a plasamentului în regim de urgență pentru copilul separat, temporar sau definitiv, de părinții săi sau, după caz, în perioada de respiro a unui alt asistent maternal."

Experiența medie a unui asistent maternal este de aproximativ 11 ani, dar experiența de lucru cu copiii cu dizabilități sau cu grupurile de frați este redusă. Formarea profesională pe care o primesc aceștia nu este adesea suficientă pentru a asigura o specializare adecvată în lucrul cu copiii vulnerabili. Specialiștii din sistemul de protecție specială propun măsuri pentru creșterea profesionalizării, inclusiv impunerea unor criterii stricte de vârstă și educație pentru atestare.

După 21 de ani de implementare, se impune reevaluarea condițiilor de obținere a atestatului și a procedurilor de atestare, precum și statutul asistentului maternal, conforme cu Hotărârea Guvernului nr. 679/2003, conform notei de fundamentare.

Proiectul de act normativ aduce câteva elemente noi:

1. "Poate fi atestată ca asistent maternal persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: a) a împlinit vârsta de 21 de ani și are capacitate deplină de exercițiu; b) a absolvit învățământul liceal; c) prin comportamentul său în societate și profilul psihologic prezintă garanții morale cu privire la creșterea, îngrijirea și educarea copiilor; d) persoana și soțul/soția prezintă disponibilități afective în relațiile cu copiii, confirmate în urma evaluării psihologice; e) soțul/soția și copiii care au împlinit vârsta de 14 ani și care au același domiciliu cu solicitantul își exprimă acordul cu privire la primirea în familie a unui copil/a unor copii; f) are domiciliul într-o localitate cu acces la servicii educaționale și medicale pentru copilul/copiii pe care îi va primi în plasament și, dacă este cazul, la servicii de abilitare/reabilitare pentru copilul cu dizabilități; g) are drept de folosință asupra unei locuințe care acoperă în mod corespunzător necesitățile de preparare a hranei, de igienă, educație și odihnă ale utilizatorilor săi, inclusiv ale copilului/copii care urmează a fi primiți în plasament și pentru care se poate asigura un spațiu individualizat de odihnă și efectuare a temelor; h) cel puțin unul dintre membrii adulți ai familiei realizează venituri, exceptând solicitantul, dacă acesta locuiește cu unul sau mai mulți membri."

Proiectul stabilește clar procedura de evaluare și atestare a asistenților maternali, având în vedere diferite aspecte:

a) "Când se constată faptul că nu mai sunt îndeplinite condițiile care au stat la baza eliberării atestatului; b) Când se constată faptul că asistentul maternal a ascuns informații sau a furnizat informații false cu ocazia realizării evaluării sau pe durata de valabilitate a atestatului; c) Când asistentul maternal refuză să colaboreze cu echipa de evaluare prevăzută la art. 11 alin.(1). Lipsa de colaborare include nedepunerea documentelor solicitate, precum și refuzul de participare la întâlnirile de evaluare sau la ședințele Comisiei pentru Protecția Copilului; d) După trei refuzuri succesive de acceptare a propunerii de plasament al unui copil înaintate de direcție; e) Când se constată faptul că asistentul maternal nu susține menținerea legăturilor cu părinții copilului, rudele acestuia sau alte persoane față de care copilul a dezvoltat legături de atașament în condițiile prevăzute de Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile stabilite prin programul de intervenție specifică; f) Când se constată faptul că asistentul maternal nu susține copilul declarat adoptabil în procesul de potrivire practică din cadrul procedurii adopției; g) Când asistentul maternal depune cererea privind eliberarea atestatului de adoptator/familie adoptatoare peste termenul prevăzut de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare; h) Când se constată că minorul aflat în plasament este victima a abuzului, neglijării, exploatării sau a oricărei forme de violență în familia asistentului maternal, indiferent dacă aceste acțiuni sau inacțiuni sunt săvârșite de asistentul maternal sau de un alt membru cu care acesta locuiește; i) Când se constată faptul că asistentul maternal intră în relații personale cu familia copilului, cu familii adoptatoare fără a anunța direcția; j) Când se constată că asistentul maternal se deplasează împreună cu copilul în afara localității de domiciliu pentru o perioadă mai mare de 3 zile, fără a înștiința direcția; k) Când asistentul maternal refuză nejustificat să participe la cursurile de formare continuă sau nu participă la acestea; l) La cererea motivată a asistentului maternal."

În cazul în care se constată că minorul aflat în plasament este victima abuzului, neglijării, exploatării sau a oricărui tip de violență, conducerea direcției are obligația de a sesiza organele de cercetare penală. Retragerea atestatului de asistent maternal duce la încetarea contractului individual de muncă, conform proiectului.