Decizia Înaltei Curți privind "Legea Novak" la handbalul românesc
Gheorghe Tadicia, antrenorul clubului HC Zalău, a fost un susținător constant al utilizării unui număr cât mai mare de jucători români în competițiile interne. În acest context, clubul său a cerut menținerea "Legii 40", cunoscută și sub denumirea de "Legea Novak". Această lege, emisă de fostul ministru al Sportului, Eduard Novak, are rolul de a limita numărul jucătorilor străini în campionatele din România. Potrivit acesteia, toate echipele trebuie să folosească un procent de 40% jucători români.
Recent, clubul Gloria Bistrița-Năsăud a contestat această reglementare la Curtea de Apel Cluj, reușind să obțină anularea "Legii Novak" în 2023. Tadicia a afirmat că este esențial ca atât sportivii, cât și echipele să se adapteze și să respecte această lege, enunțând: "Trebuie să ne trezim și să aplicăm Legea Novak."
Controversatul caz a ajuns în atenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce HC Zalău, Federația Română de Volei și Eduard Novak au depus recurs. Sorin Dinu, președintele Federației Române de Handbal (FRH), a sprijinit, de asemenea, păstrarea reglementării.
Pe 22 ianuarie, Înalta Curte a emis o decizie definitivă prin care a admis recursul agenției naționale pentru sport, care a preluat atribuțiile Ministerului Sportului. Aceasta a confirmat că sentința din 13 octombrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, a fost anulată, iar acțiunea clubului Gloria Bistrița-Năsăud a fost respinsă ca nefondată. Acest verdict cinic subliniază implicațiile profunde pe care "Legea Novak" le are asupra sportului românesc, mai ales în handbal.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
