Impozitarea multinaționalelor intră într-o nouă etapă: impozitul minim pe cifra de afaceri va fi eliminat de anul viitor, dar autoritățile introduc reguli mai restrictive privind deductibilitatea cheltuielilor intra-grup. Potrivit specialiștilor PwC România, citat de Hotnews, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), măsură care „a creat mai multe probleme decât a rezolvat”, va fi eliminat începând cu anul viitor. Totuși, această decizie este însoțită de o nouă regulă de limitare a deductibilității cheltuielilor cu serviciile contractate de la afiliați. „Practic, marile companii multinaționale scapă de impozitul minim pe cifra de afaceri, dar sunt vizate de reguli și mai restrictive”, se arată în analiza PwC. Datele oficiale confirmă că IMCA nu și-a atins scopul: încasările suplimentare au fost de 1,2 miliarde lei, mult sub estimările inițiale ale Ministerului de Finanțe, care prognozase 5–6 miliarde lei. Proiectul de lege prevede ca anumite cheltuieli – drepturi de proprietate intelectuală, management, consultanță, dobânzi – efectuate cu entități afiliate să fie considerate nedeductibile dacă depășesc 3% din totalul cheltuielilor de aceeași natură. „Astfel, pentru un buget total alocat acestor categorii, companiile vor fi obligate să aloce cel puțin 97% pentru servicii de la terți și nu mai mult de 3% pentru servicii de la afiliați, chiar dacă aceste competențe ar putea exista la nivelul grupului”, arată analiza. Depășirea pragului de 3% atrage nedeductibilitatea integrală a cheltuielilor, nu doar a părții care depășește limita. Calculul procentului se va face pe baza cifrelor din penultimul exercițiu financiar. Autoritățile au invocat practica altor state, precum Polonia, Ungaria sau SUA. Totuși, modelul polonez, deși similar la prima vedere, este mai puțin restrictiv. În Polonia, impozitul pe „profiturile transferate” de 19% se aplică doar în cazul unor servicii prestate către afiliați nerezidenți și în condiții clare, cum ar fi cote de impozitare preferențiale în statul beneficiarului. În plus, regula poloneză include un mecanism de „safe harbour”, care scutește entitățile ce desfășoară activitate economică reală. „Regulile propuse în România nu surprind aceste aspecte, ci mai degrabă propun o negare a deductibilității cu caracter general”, precizează analiza. Noua regulă de deductibilitate ar urma să intre în vigoare începând cu anul fiscal 2026. Totuși, există numeroase acorduri de preț în avans emise de autoritățile din România, unele bilaterale, care confirmă facturarea acestor servicii. „Vor fi acestea ignorate?!”, ridică semne de întrebare specialiștii .
Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău.
Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
.
La data de 30 ianuarie 2025, medicul Ionuț Juravle de la Spitalul Județean de Urgență Zalău a fost distins cu titlul de Doctor în Științe Medicale. Ceremonia a avut loc vineri, la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, unde diplomele au fost înmânate în cadrul unei sesiuni festive.
Conducerea universității, reprezentată de rectorul prof. dr. Anca Dana Buzoianu, președintele Senatului, prof. dr. Daniel Mureșan și directorul Școlii Doctorale,
.
Constructorul italian WeBuild a înaintat o nouă contestație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) privind Lotul Meses de pe Autostrada Transilvania, care reprezintă cea mai scumpă secțiune de autostradă din România, cu o valoare de 6,8 miliarde de lei fără TVA, conform datelor analizate de Economedia.
Contestația inițială a WeBuild legată de acest lot este în continuare în examinare de două luni, alături de o contestație similară depusă de compania
.
În ultimele două decenii, România a fost martora unei schimbări semnificative în alegerea prenumelui copiilor. Numere care păreau neliniștitoare au cederat locul influențelor internaționale, iar unele prenume rare din trecut au revenit surprinzător în preferințele părinților. Un studiu realizat de Clubulcopiilor.ro a analizat aceste tendințe, oferind o privire detaliată asupra evoluției prenumelui românesc între 2004 și 2024.
Conform cercetării, prenumele Nicola, Matei și Luca au înregistrat cele mai mari creșteri în
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.