România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În medie, un român lucrează doar 32,7 ani, în timp ce media europeană este de 37,2 ani, iar în țările nordice se atinge chiar și pragul de 43 de ani. Durata medie estimată a vieții profesionale în Uniunea Europeană a fost de 37,2 ani în 2024, arată datele Eurostat. Comparativ cu anul 2014, media europeană a crescut cu 2,4 ani. Totuși, România se află la polul opus, cu cea mai scăzută durată profesională din întreaga Uniune – doar 32,7 ani. Cele mai bune rezultate vin din nordul Europei. În Țările de Jos, durata medie a vieții profesionale este de 43,8 ani, urmată de Suedia (43 ani), Danemarca (42,5 ani), Estonia (41,4 ani), Irlanda (40,4 ani) și Germania (40 ani). În schimb, România, Italia (32,8 ani), Croația, Grecia și Bulgaria (34,8 ani fiecare) sunt la coada clasamentului. Raportul Eurostat scoate în evidență și diferențele de gen în ceea ce privește viața profesională. La nivelul Uniunii Europene, bărbații muncesc, în medie, 39,2 ani, în timp ce femeile doar 35 de ani. România se află din nou pe ultimele locuri: bărbații români au o viață profesională medie de 35,9 ani (cea mai mică din UE), iar femeile doar 29,2 ani – doar Italia stă mai prost, cu o medie de 28,2 ani. În contrast, femeile din Estonia lucrează, în medie, 42,2 ani, cele din Suedia – 42 ani, iar în Țările de Jos – 41,8 ani. Diferențele mari între statele UE subliniază o problemă structurală în ceea ce privește participarea românilor pe piața muncii. Cu o durată estimată de doar 32,7 ani, România are cea mai mică durată a vieții profesionale din UE – un indicator important al sănătății economice și al sustenabilității sistemului de pensii.
Locatarii mai multor blocuri din Zalău sunt solicitați să desemneze persoane care să ridice cardurile necesare depozitării gunoiului menajer la insulele ecologice digitalizate. Această măsură este parte a unui proiect de modernizare a punctelor de colectare a deșeurilor menajere din municipiu, proiect derulat de Primăria Municipiului Zalău.
Blocurile vizate includ D101 pe strada Gheorghe Doja, H8 pe strada B.P. Hasdeu, 20 pe strada Gheorghe Doja, C10 pe strada Năzuinței, P60 pe
.
La data de 30 ianuarie 2025, medicul Ionuț Juravle de la Spitalul Județean de Urgență Zalău a fost distins cu titlul de Doctor în Științe Medicale. Ceremonia a avut loc vineri, la Universitatea de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, unde diplomele au fost înmânate în cadrul unei sesiuni festive.
Conducerea universității, reprezentată de rectorul prof. dr. Anca Dana Buzoianu, președintele Senatului, prof. dr. Daniel Mureșan și directorul Școlii Doctorale,
.
Constructorul italian WeBuild a înaintat o nouă contestație la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) privind Lotul Meses de pe Autostrada Transilvania, care reprezintă cea mai scumpă secțiune de autostradă din România, cu o valoare de 6,8 miliarde de lei fără TVA, conform datelor analizate de Economedia.
Contestația inițială a WeBuild legată de acest lot este în continuare în examinare de două luni, alături de o contestație similară depusă de compania
.
În ultimele două decenii, România a fost martora unei schimbări semnificative în alegerea prenumelui copiilor. Numere care păreau neliniștitoare au cederat locul influențelor internaționale, iar unele prenume rare din trecut au revenit surprinzător în preferințele părinților. Un studiu realizat de Clubulcopiilor.ro a analizat aceste tendințe, oferind o privire detaliată asupra evoluției prenumelui românesc între 2004 și 2024.
Conform cercetării, prenumele Nicola, Matei și Luca au înregistrat cele mai mari creșteri în
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.