Alexandru cel Mare și Bucefal: o lecție despre curaj și temeri
În istoria antică, un moment memorabil este legat de Alexandru cel Mare, care, la vârsta de douazeci de ani, a primit în dar de la tatăl său, regele Filip, un cal sălbatic pe nume Bucefal. Acest cal avea o frumusețe aparte, dar era cunoscut pentru firea sa indărătnică și neîmblânzită. Alexandru era hotărât să-l îmblânzească, însă nu reușea, în ciuda eforturilor sale intense care au durat trei luni.
Încercările sale de a călări Bucefal se dovedeau a fi zadarnice, deși îi oferi mângâieri și vorbe blânde. Cei care au încercat să îl îmblânzească înaintea lui i-au spus de nenumărate ori că eforturile sale sunt în zadar. Totuși, într-o zi, observându-l pe Bucefal cu capul plecat între picioare, Alexandru a realizat ceva important. În acea zi însorită, tânărul și-a dat seama că, de fiecare dată când era vreme bună, calul se comporta astfel, dar în zilele mohorâte, lucrurile erau diferite.
Primind o idee bruscă, Alexandru a hotărât să încerce să-i îmblânzească pe Bucefal atunci când soarele era pe cer. Sărind în fața calului, a prins capul acestuia în mâini și l-a ridicat spre cer. Spre surprinderea lui, ochii lui Bucefal nu mai erau plini de furiile de dinainte; păreau acum mai blânzi, ca și cum ar fi zâmbit. Atunci când Alexandru a slăbit strângerea, Bucefal a rămas cu capul sus, mândru și calm. Tânărul a izbucnit în strigăte de uimire, l-a îmbrățișat și, cu un salt, a sărit în șa, pornind într-un galop furios prin câmpiile Macedoniei.
Această poveste ilustrează nu doar curajul tânărului conducător, ci și modul în care frica poate fi învinsă. Alexandru a reușit să depășească temerile lui Bucefal față de soare, o paralelă care poate fi aplicată și societății de astăzi. La fel cum oamenii pot simți o teamă profundă de divinitate, mulți se tem și de schimbările pe care le aduce viața.
Filosoful și laureatul premiului Nobel Hermann Hesse a privit viața cu o înțelepciune profundă, afirmând: "Pot să vine vremuri de spaimă și de cel mai profund dezastru. Daca în dezastru mai e posibila vreo fericire, aceasta nu poate fi decat una spirituala." Cu alte cuvinte, în momentele de criză, adevărata fericire se găsește în valorile și spiritul umanității, nu în materialism.
Această poveste ne învață despre lăsarea fricii deoparte și despre curajul de a face față provocărilor, chiar și în cele mai dificile momente.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
