Parlamentul European se pregătește pentru audierile comisarilor nominalizați de Ursula von der Leyen

Parlamentul European se află într-un moment crucial, având puterea de a respinge candidaturile unor comisari europeni, un proces ce se desfășoară o dată la cinci ani. În următoarele săptămâni, eurodeputații vor audia cei 26 de comisari propuși de președinta Ursula von der Leyen, iar istoria sugerează că nu toți vor reuși să treacă acest filtru.

De la începutul anului 2004, Parlamentul European a respins cel puțin un candidat la fiecare nouă Comisii, iar șapte persoane au fost eliminate din procesele de audiere în acest interval. Printre motivele de respingere s-au numărat comentarii controversate și lipsa de transparență financiară. De exemplu, candidatul Italiei a fost exclus din cauza unor afirmații homofobe, iar candidatul Letoniei a fost respins după ce n-a reușit să explice neregulile sale financiare anterioare.

Un moment notabil a avut loc în 2019, când Parlamentul a respins trei comisari, cauzând frustrare și polemici politice. Candidata României a fost înlăturată din cauza unei donații controversate către partidul său, iar celelalte candidaturi respinse au fost legate de conflicte de interese și de comportamente etice discutabile.

De data aceasta, liderii grupurilor politice intenționează să finalizeze rapid procesul de audiere pentru a permite noii comisii să își înceapă activitatea fără obstacole. Este posibil ca Parlamentul să evite respingerile pentru a preveni o „vânătoare” între partidele rivale, însă mulți observatori consideră că unii candidați sunt vulnerabili.

Pentru candidatul Ungariei, Olivér Várhelyi, se preconizează o audiere mai tensionată, având în vedere criticile primite în trecut pentru relațiile sale cu țările candidate, precum și comentariile sale controversate. În cazul unui scenariu de respingere, Ungaria ar putea să propună un alt candidat din rândul europarlamentarilor, dar există temeri că un astfel de pas ar putea destabiliza relațiile dintre Ungaria și Uniunea Europeană.

De asemenea, o altă candidată, Tanja Fajon din Slovenia, se află sub observație din cauza legăturilor sale cu o companie de lobby și a unor acuzații anterioare legate de gestionarea defectuoasă a funcțiilor anterioare. În mod similar, Ekaterina Zaharieva, fostă ministră de externe a Bulgariei, se confruntă cu întrebări legate de scandalul cetățeniei bulgare vândute ilegal.

Alți candidați, precum Robert Micallef din Malta, sunt, de asemenea, sub intensă scrutinare, cu privire la competențele lor pentru poziția de comisar european. Parlamentarii vor lua în considerare dacă CV-urile și experiențele acestora sunt suficiente pentru a ocupa funcții de decizie în cadrul Comisiei Europene.

În concluzie, asteptările sunt mari, iar eurodeputații sunt pregătiți să analizeze fiecare candidatură în detaliu, fiind conștienți de responsabilitatea lor de a asigura integritatea și competența noii echipe de comisari europeni.