Update 1 an în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Profesorul și doctorul în istorie, Andrei Avram, critică recentele hotărâri ale Ministerului Educației, susținând că acestea mai mult complică situația decât să vină cu soluții. Avram se referă în special la noul mod de organizare a examenului de bacalaureat, pe care îl descrie ca o "harababură".
Conform programului anunțat, probele scrise ale examenului de bacalaureat vor începe pe 10 iunie 2025, cu proba de Limba și literatura română, urmate de alte probe în zilele de 11, 13 și 16 iunie. Elevii care au de susținut examenul de maturitate vor termina cursurile pe 6 iunie 2025, în timp ce pentru ceilalți, anul școlar se va încheia pe 20 iunie. Aceasta reprezintă o premieră în istoria recentă a învățământului românesc, având în vedere că examenul național va avea loc înainte de finalizarea cursurilor.
Un aspect controversat al acestor decizii se leagă de argumentele aduse de autorități, multe dintre ele referindu-se la schimbările climatice. De asemenea, recentele declarații ale ministrei educației au stârnit confuzie. Întrebată despre organizarea examenului în paralel cu desfășurarea cursurilor, aceasta a răspuns că ia în considerare mai multe scenarii, inclusiv reconfigurarea programului școlar și flexibilizarea structurii anului școlar. Totuși, există o contradicție evidentă între acest ordin și programul stabilit anterior pentru activitățile din școli.
În plus, există îngrijorări legate de resursa umană, deoarece circulă zvonuri despre posibilitatea înlocuirii profesorilor cu tehnologia de inteligență artificială. Totuși, acest proces nu va fi finalizat imediat, iar întrebarea rămâne cum se vor putea descurca profesorii între gestionarea perioadei aglomerate de final de an școlar și organizarea unui examen național complex, care implică supraveghere, corectură și contestanțe.
Nemulțumirile cresc, iar părinții și elevii așteaptă clarificări din partea Ministerului Educației.
Într-o postare emoționantă pe Facebook, o învățătoare din Zalău a descris lupta zilnică cu multiplele sarcini din școală și dificultățile aduse de sistemul educațional. Ea a mărturisit că, după o zi plină cu evaluări, cursuri și pregătiri, simte o povară care depășește oboseala.
Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat recent că ar putea fi revizuită lista de lecturi obligatorii pentru elevi. Acesta a menționat că va organiza o dezbatere pe această temă, pentru a analiza câte opere literare clasice ar trebui înlocuite cu texte contemporane.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a realizat un studiu referitor la modul în care copiii și tinerii din România, cu vârste între 9 și 19 ani, interacționează cu informația. Conform rezultatelor, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu își petrec zilnic mai mult de 5 ore pe platforma TikTok.
