Update 1 an în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Un raport recent al UNESCO evidențiază faptul că cheltuielile Guvernului României pentru sectorul educațional se află printre cele mai scăzute la nivel global. Informațiile sunt prezentate de Edupedu.ro și îngrijorează specialiștii din domeniu.
Conform Declarației Incheon, adoptate la Forumul Mondial pentru Educație în 2015, 160 de țări au semnat angajamente prin care se obligă să aloce între 4% și 6% din PIB pentru educație până în 2030. Printre aceste țări se numără și România. Obiectivul principal este implementarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă numărul 4, care vizează asigurarea unei educații de calitate, incluzive și echitabile, promovând oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți.
În 2018, România a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare durabilă, cu scopul de a îmbunătăți accesul copiilor la educație timpurie și la un învățământ primar și secundar de calitate. De asemenea, strategia își propune creșterea numărului de tineri și adulți cu competențe profesionale relevante, necesare pentru integrarea în piața muncii.
Din păcate, raportul UNESCO din octombrie 2024 arată un deficit major în aplicarea acestor angajamente. Doar 34 de țări respectă cele două condiții de finanțare a educației stipulate în Declarația Incheon, iar 78 îndeplinesc măcar una dintre ele. România nu se numără printre aceste țări, înregistrând doar 3.3% din PIB cheltuite pe educație în 2023. Aceasta plasează România pe locul 123 în clasamentul mondial, comparativ cu țări precum Tanzania și precedând state ca Zambia, San Marino și Panama.
De asemenea, Irlanda, singura țară din Uniunea Europeană care are cheltuieli atât de reduse pentru educație, a alocat 3% din PIB. În contrast, cele mai mari cheltuieli din UE au fost înregistrate în Suedia (7.6%), Belgia (6.4%) și Franța (5.4%).
În ceea ce privește alocarea din cheltuiala publică, Guvernul român a dedicat 8.1% din bugetul public educației, plasându-se pe locul 156 mondial, urmată de țări ca Trinidad, Uganda și Pakistan. La nivelul Uniunii Europene, Estonia conduce cu cele mai mari cheltuieli, de 14.3% din cheltuielile publice pentru educație, urmată de Suedia și Lituania.
Într-o postare emoționantă pe Facebook, o învățătoare din Zalău a descris lupta zilnică cu multiplele sarcini din școală și dificultățile aduse de sistemul educațional. Ea a mărturisit că, după o zi plină cu evaluări, cursuri și pregătiri, simte o povară care depășește oboseala.
Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat recent că ar putea fi revizuită lista de lecturi obligatorii pentru elevi. Acesta a menționat că va organiza o dezbatere pe această temă, pentru a analiza câte opere literare clasice ar trebui înlocuite cu texte contemporane.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a realizat un studiu referitor la modul în care copiii și tinerii din România, cu vârste între 9 și 19 ani, interacționează cu informația. Conform rezultatelor, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu își petrec zilnic mai mult de 5 ore pe platforma TikTok.
