Borboly Csaba a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, rezultatele obţinute de elevii maghiari la proba de Limba şi literatura română a examenului de Bacalaureat, dar şi demersurile făcute de instituţie în ultimii zece ani pentru ca situaţia predării limbii române să se îmbunătăţească. Preşedintele CJ Harghita a spus că rata de promovare a examenului de Bacalaureat în judeţ este mult mai redusă decât cea de la nivel naţional şi că dacă nu se iau în considerare rezultatele la limba română, procentajul de promovare al elevilor maghiari ar fi peste media naţională, conform sursei citate. El a arătat că, în urma demersurilor făcute de instituţia pe care o conduce, s-au făcut paşi înainte în problematica predării limbii române elevilor maghiari, dar rezultatele obţinute nu sunt semnificative. Borboly a propus, printre altele, să se pună accent pe comunicare în limba română, dar şi să fie organizate tabere, programe extraşcolare şi de schimb pentru elevii din şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, astfel încât aceştia să exerseze comunicarea în limba română. Preşedintele CJ Harghita a făcut referire şi la o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia limba română trebuie predată minorităţilor după programe şi manuale speciale, iar Ministerul Educaţiei nu şi-a îndeplinit această obligaţie, motiv pentru care copiii maghiari sunt discriminaţi în modul în care învaţă limba română, mai scrie Agerpres. Borboly Csaba a anunţat că, prin intermediul unui cabinet de avocatură, elevii care nu au reuşit să obţină notă de trecere la limba şi literatura română vor acţiona Ministerul Educaţiei în instanţă pentru obţinerea de daune morale şi materiale. Preşedintele CJ a punctat că este important ca prin reuşita acestui demers programele şcolare şi subiectele întocmite de Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie să fie corelate cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi să fie adaptate realităţii locale, precizând că Ministerul Educaţiei trebuie să facă schimbările necesare la această instituţie care „nu vede judeţul Harghita ca parte a acestei ţări”. Cu alte cuvinte, aceștia cer să existe și posibilitatea de a susține în cadrul Bacalaureatului o probă de Limba și literatura română cu statut diferențiat față de proba pentru majoritate, adică pentru a fi evaluați la limba română din liceu predată în regim diferențiat pentru minoritatea maghiară. El a reiterat faptul că, în momentul de faţă, reprezintă o discriminare faptul că elevii maghiari nu au acces egal la însuşirea limbii române. Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita le-a mulţumit cadrelor didactice „care fac eforturi supraomeneşti” pentru a-i învăţa pe elevi limba română, dar a avut cuvinte de apreciere şi la adresa Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) şi Casei Corpului Didactic (CCD) pentru colaborarea avută pentru rezolvarea acestei probleme. Prezent la conferinţa de presă, avocatul Szikszai Tamás, care îi va reprezenta în instanţă pe elevii afectaţi de rezultatele negative la examenul de limba şi literatura română, a vorbit de demersul de a solicita Ministerului Educaţiei plata unor daune morale, mai notează sursa citată. „Consider că într-o societate normală prezenţa mea nu ar fi fost necesară şi nu ar fi trebuit sa recurgem la acţiuni legale şi la forţa coercitivă a acestui sistem, pentru a oferi unor copii dreptul suprem şi dreptul constituţional la educaţie. (…) Vă reamintesc că avem din luna mai 2023 o decizie definitivă a Înaltei Curţi, instanţa supremă a României, care a constatat în mod evident şi definitiv existenţa unei discriminări la acest nivel, în procesul de învăţare a limbii române pentru copiii de etnie maghiară. (…) O astfel de decizie ar fi trebuit să fie urmată de măsuri la nivelul organelor abilitate, al Ministerului Educaţiei, prin care să se încerce rectificarea sau îmbunătăţirea acestei situaţii. Cum, însă, am văzut din materialele elaborate de către Consiliul Judeţean, această situaţie este actuală şi în prezent, nu s-a schimbat nimic, situaţia de discriminare există în continuare. Având în vedere că premisele discriminării au fost deja constatate, mai multe elemente ale răspunderii civile delictuale există sau au fost constatate definitiv în cazul acestor copii, acestea se bucură de autoritatea de lucru judecat, sens în care următorul demers îl constituie intentarea unei acţiuni în justiţie prin care vom obliga, în numele acestor copii, Ministerul Educaţiei la plata unor daune morale”, a declarat avocatul Szikszai Tamás. Acesta a menţionat că este un demers aflat în faza premergătoare, în acest moment fiind 17 elevi care doresc intentarea unei acţiuni în instanţă. Potrivit avocatului, dreptul la acţiune se prescrie în trei ani şi se estimează că se vor alătura demersului şi elevi care au susţinut examenele în anii precedenţi. La conferinţa de presă a participat şi şeful Inspectoratului Şcolar Județean Harghita, Demeter Levente, care a prezentat demersurile făcute de această instituţie pentru îmbunătăţirea rezultatelor la examenele de limbă română ale copiilor maghiari, cum ar fi proiectele ce vizează reducerea efectelor izolării lingvistice sau schimburile de bune practici. De asemenea, Demeter Levente a subliniat că profesorii de limba română trebuie să aplice planurile cadru şi că este necesară şi o schimbare de mentalitate, punctând faptul că aceştia participă periodic la programe de formare. „Peste 90% dintre profesorii de limba şi literatură română au absolvit cel puţin un curs de formare, perfecţionare în ultimii doi ani şcolari. Deci facem tot posibilul ca şi profesorii să fie pregătiţi să facă faţă schimbărilor care intervin în sistemul de învăţământ”, a arătat şeful ISJ Harghita, mai notează Agerpres.
Proiectele de planuri-cadru pentru anul școlar 2025 au adus schimbări semnificative în învățământul liceal din România. Astfel, limba latină a fost eliminată ca disciplină obligatorie, rămânând disponibilă doar pentru specializările vocaționale – teologice, fie în cadrul unei discipline de specialitate pentru romano-catolici, fie ca opțională.
De la anii 2009 până în prezent, elevii de la filologie au beneficiat de studierea limbii latine, având o oră săptămânală în clasele IX, X și
.
Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat recent că ar putea fi revizuită lista de lecturi obligatorii pentru elevi. Acesta a menționat că va organiza o dezbatere pe această temă, pentru a analiza câte opere literare clasice ar trebui înlocuite cu texte contemporane.
"Este necesară această discuție despre echilibrul între literatura clasică și cea contemporană, deoarece pe măsură ce citim, ne formăm gustul pentru literatură. Totuși, nu putem rămâne doar la variantele
.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a realizat un studiu referitor la modul în care copiii și tinerii din România, cu vârste între 9 și 19 ani, interacționează cu informația. Conform rezultatelor, o treime dintre elevii de liceu și aproape un sfert dintre cei de gimnaziu își petrec zilnic mai mult de 5 ore pe platforma TikTok. Cele mai puțin folosite surse de informare pentru tineri sunt presa scrisă, radioul și
.
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că manualele pentru elevii de liceu vor fi regândite pentru a crește calitatea acestora, însă nu a specificat concret bugetul alocat. Potrivit ministrului, se va pune accent pe crearea unor manuale atractive, asemănătoare celor folosite în școlile americane sau din alte țări vestice. „Voi aloca banii necesari pentru a crea manuale care să fie plăcute pentru elevi, nu un material pe care să
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.